Tribunalul Dâmbovița a decis joi, 12 noiembrie 2026, să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu cinci întrebări privind modificarea condițiilor de pensionare ale judecătorilor. Hotărârea a fost luată în procesul deschis de judecătorul Dan Răzvan Grigorescu, de la Tribunalul București, împotriva mai multor instituții ale statului.
Instanța solicită interpretarea dreptului european în legătură cu reducerea cuantumului pensiei, creșterea vârstei de pensionare, introducerea unor condiții suplimentare de vechime și garanțiile necesare pentru magistrații deja aflați în funcție.
Una dintre întrebări vizează explicit dacă protecția judecătorilor în activitate poate necesita păstrarea totală sau parțială a regimului anterior, inclusiv prin aplicarea noilor condiții numai celor care intră în magistratură după reformă.
Procesul a fost suspendat până la pronunțarea CJUE asupra cererii de decizie preliminară.
Proces împotriva tuturor
Dosarul nr. 575/120/2026 a fost înregistrat la Tribunalul Dâmbovița pe 2 martie 2026 și are ca obiect o „acțiune în constatare”.
Printre instituțiile chemate în judecată figurează Înalta Curte de Casație și Justiție, Tribunalul București, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Casa de Pensii a Municipiului București, Președintele României – Administrația Prezidențială și Ministerul Justiției.
Posibilitatea sesizării CJUE fusese pusă în discuție încă din iunie. La termenul din 11 iunie, tribunalul a amânat cauza pentru citarea pârâților cu mențiunea de a formula un punct de vedere asupra unei eventuale întrebări preliminare. După două amânări ale pronunțării, instanța a admis cererea de sesizare pe 12 noiembrie.
Prima întrebare
Tribunalul cere CJUE să stabilească dacă garanția unei pensii suficient de ridicate reprezintă un element al independenței judecătorului încă din perioada în care acesta își exercită funcția, înainte să îndeplinească toate condițiile legale de pensionare.
Întrebarea urmărește să afle dacă schimbarea regimului pensiei trebuie analizată și prin efectele pe care le produce în prezent asupra stabilității materiale și statutare necesare exercitării independente a funcției judiciare.
Instanța solicită interpretarea articolului 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în legătură cu articolul 2 din același tratat și cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Schimbarea regulilor de tranziție
A doua întrebare privește înlocuirea unui regim tranzitoriu de pensionare la scurt timp după instituirea sa. Tribunalul întreabă dacă dreptul european se opune accelerării creșterii vârstei de pensionare și introducerii unor condiții suplimentare de vechime fără măsuri tranzitorii suficiente pentru adaptarea judecătorilor vizați.
CJUE este chemată să precizeze și criteriile după care instanța națională ar trebui să aprecieze dacă perioada de adaptare și măsurile de tranziție sunt suficiente.
Noile condiții ar putea fi aplicate numai viitorilor magistrați?
A treia întrebare pornește de la faptul că regulile esențiale ale raportului profesional al judecătorilor, inclusiv cele privind pensia de serviciu, sunt stabilite prin lege și nu pot fi negociate individual sau colectiv.
În acest context, tribunalul cere să se clarifice dacă modificarea substanțială, în sens defavorabil, a regimului pensiei impune garanții specifice de stabilitate și tranziție pentru judecătorii aflați deja în funcție.
Instanța întreabă inclusiv după ce criterii trebuie evaluată necesitatea menținerii totale sau parțiale a regulilor anterioare și posibilitatea aplicării noilor condiții doar persoanelor care intră ulterior în magistratură.
Reducerea de la 80% la 55%
A patra întrebare vizează concret schimbările formulei de calcul a pensiei de serviciu pentru judecătorii care nu îndepliniseră condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a noii reglementări.
Tribunalul solicită să se stabilească dacă dreptul european se opune unei reglementări care reduce procentul de calcul de la 80% la 55%, extinde perioada de referință a bazei de calcul de la 48 la 60 de luni și reduce plafonul pensiei nete de la 100% la 70% din ultimul venit net, fără aplicarea graduală a acestor modificări.
Totodată, cere criterii pentru evaluarea justificării și proporționalității măsurilor, precum și pentru verificarea păstrării unui nivel suficient al pensiei rezultate.
Efectul cumulat al modificărilor, în atenția CJUE
Ultima întrebare privește modul în care trebuie evaluate împreună toate schimbările.
Tribunalul întreabă dacă protecția materială asociată independenței judiciare impune examinarea efectului cumulat al modificărilor privind vârsta de pensionare, vechimea, baza și procentul de calcul, plafonarea, actualizarea pensiei și normele tranzitorii aplicabile aceleiași persoane.
Analiza solicitată ar urma să includă și perioadele de activitate anterioare reformei, chiar dacă fiecare modificare, privită separat, nu ar încălca aceste garanții.
Tribunalul Dâmbovița a constatat suspendarea de drept a judecării cauzei până la pronunțarea CJUE și a dispus înaintarea cererii preliminare și a documentelor necesare, cu respectarea cerințelor de anonimizare și protecție a datelor.
