Printr-o „neșansă cosmică”, judecătorii Felix Lucian Șalar și Ana Elena Dobre au ajuns cu procesele împotriva deciziilor administrative ale șefilor de instanțe în fața aceluiași complet de judecată, prezidat de Bogdan Mateescu, fost secretar general al Ministerului Justiției și actual președinte al Curții de Apel Pitești. Pe 11 noiembrie 2026, amândoi au pierdut: completul a întors soluțiile favorabile obținute la Tribunalul Argeș.
Cele două litigii au o miză comună, respectiv puterea conducerilor instanțelor de a repartiza judecători de la o secție la alta și posibilitatea magistraților de a contesta aceste măsuri. Rezultatele pronunțate miercuri sunt definitive. În cazul lui Șalar a fost respinsă acțiunea împotriva actelor administrative, în timp ce în cazul Anei Dobre a fost respinsă cererea de suspendare a executării acestora.
Același complet, aceeași zi, aceeași miză
Lista de ședință din 11 noiembrie confirmă că dosarele celor doi judecători au fost programate la completul R3 al Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești.
Președintele completului a fost Mihai Bogdan Mateescu, alături de judecătorii Bogdan Constantin Ion și Elena Maria Sima. Dosarul lui Felix Șalar figura la poziția 9, iar cel al Anei Dobre la poziția 17.
PRESShub semnalase, înainte de termen, că cele două procese privind limitele autorității administrative a șefilor de instanțe urmau să fie examinate de un complet prezidat chiar de un președinte de curte de apel. Mateescu a fost anterior președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și secretar general al Ministerului Justiției.
Victoria împotriva conducerii CAB, răsturnată în recurs
În dosarul 608/109/2026*, Felix Lucian Șalar a contestat actele prin care conducerea Curții de Apel București l-a repartizat la o altă secție, mai exact Hotărârea/Minuta Colegiului de conducere nr. 8 din 22 ianuarie 2026 și Decizia președintelui CAB nr. 72 din aceeași zi.
Potrivit relatărilor PRESShub, judecătorul fusese repartizat de la Secția a VI-a civilă la Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, fără acordul său. La 17 iulie 2026, Tribunalul Argeș i-a admis în parte acțiunea, a anulat decizia președintelui CAB și a constatat că, după încetarea detașării la Curtea de Apel Ploiești, revenise de drept la Secția a VI-a civilă.
Pe 11 noiembrie, completul prezidat de Mateescu a schimbat rezultatul.
Conform minutei publicate pe portalul instanțelor, recursul lui Șalar a fost respins ca nefondat, iar recursurile conducerii CAB au fost admise. Instanța a casat în parte sentința și, în rejudecare, a respins cererea judecătorului, astfel cum fusese modificată, ca neîntemeiată.
Totodată, a fost înlăturată obligația președintelui CAB, Liana Arsenie, de a-i plăti cheltuielile de judecată. Hotărârea nr. 989/2026 este definitivă.
Intervențiile colegilor, declarate inadmisibile
Completul a admis și recursurile conducerii CAB împotriva încheierii din 14 iulie 2026, prin care fuseseră încuviințate intervențiile accesorii.
În rejudecare, cererile de intervenție au fost respinse ca inadmisibile. În dosar figurau mai mulți judecători și Asociația Forumul Judecătorilor din România.
Aceeași minută consemnează respingerea cererilor de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). A fost respinsă și excepția nelegalei compuneri a completului.
Anterior, pe 8 octombrie, un alt complet respinsese cererile de recuzare formulate de Șalar și de Asociația Forumul Judecătorilor.
Șalar contestase mutarea după scandalul Recorder
PRESShub a relatat că repartizarea lui Șalar la altă secție a intervenit după ce acesta semnase memoriul de susținere a judecătorilor Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu, în contextul documentarului Recorder „Justiție capturată”.
Judecătorul obținuse și suspendarea deciziei de repartizare, în aprilie 2026. În iulie, Tribunalul Argeș anulase decizia conducerii CAB și acordase cheltuieli de judecată de 4.717,09 lei. Aceste rezultate explică miza recursului soluționat acum în defavoarea sa.
Suspendarea mutării, anulată
În dosarul 2957/109/2026, Ana Elena Dobre ceruse suspendarea executării actelor prin care fusese repartizată la Secția civilă a Tribunalului Giurgiu. Litigiul privește Decizia din iulie 2026, care stabilea repartizarea începând cu ziua următoare, și Hotărârea Colegiului de conducere nr. 13 din 30 iulie.
Tribunalul Argeș îi admisese cererea la 1 octombrie 2026. Suspendarea urma să opereze până la pronunțarea instanței de fond în dosarul separat privind actele contestate.
Pe 11 noiembrie, completul R3 a admis recursurile declarate de Tribunalul Giurgiu și de Colegiul de conducere, a casat sentința și a respins cererea de suspendare ca neîntemeiată.
Hotărârea nr. 995/2026 este definitivă. Minuta consemnează că instanța a respins excepția nelegalei compuneri a completului de judecată, alături de alte excepții procedurale. Tot atunci a fost respinsă ca nefondată și o cerere de recuzare formulată în dosar.
„Păcatul” Anei Dobre
Ana Dobre revenise la Tribunalul Giurgiu după încetarea delegării la Curtea de Apel București. Repartizarea sa la Secția civilă a devenit ulterior obiectul litigiului administrativ.
Judecătoarea instrumentase timp de aproximativ patru ani dosarul de abuz în serviciu al primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, privind contractele de salubrizare. Înainte de plecarea de la CAB, menținuse măsurile asigurătorii.
Schimbarea judecătorului a fost urmată de reluarea cercetării judecătorești, iar ulterior, după o nouă verificare a măsurilor asigurătorii și o intervenție a instanței supreme, sechestrul de 102 milioane de euro a fost ridicat.
