Curtea de Apel București a confirmat că regulile de acordare a locuințelor sociale din Cluj-Napoca constituie discriminare indirectă împotriva familiilor rome, într-o hotărâre obținută de Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC) și Centrul de Resurse Juridice (CRJ).
Curtea a confirmat deciziile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din România, respingând toate argumentele aduse de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, inclusiv o contestare a dreptului ERRC de a depune plângeri împotriva discriminării în România, în calitate de organizație înregistrată în străinătate. Deși decizia a fost atacată cu recurs în fața Curții de Casație, hotărârea reprezintă o validare juridică semnificativă a protecțiilor antidiscriminare în domeniul locuirii, au anunțat cele două organizații într-un comunicat de presă.
„Primăria Municipiului Cluj-Napoca a încercat să întârzie justiția pentru cetățenii romi, contestând chiar și dreptul nostru de a intenta acest proces”, a declarat Jonathan Lee de la Centrul European pentru Drepturile Romilor. „Hotărârea de astăzi nu numai dă dreptate familiile cărora li s-a refuzat locuința, dar confirmă și faptul că organizațiile internaționale pentru drepturile omului pot interveni în instanțele românești pentru a combate discriminarea. Aceasta reprezintă un precedent crucial pentru viitoare cazuri din întreaga țară.”
„Curtea de Apel a transmis un mesaj clar că drepturile omului nu sunt negociabile, indiferent de etnie. Municipalitățile nu se mai pot ascunde în spatele unor reguli aparent neutre pentru a le refuza cetățenilor romi dreptul legal la locuire”, a declarat Maria Calomfirescu de la Centrul de Resurse Juridice. „Vom continua să luptăm în fața Curții de Casație pentru a ne asigura că această hotărâre istorică este menținută.”
Context
Potrivit ERRC și CRJ, cazul se întinde pe o perioadă de șase ani de advocacy:
• 2020: ERRC și CLR au depus plângeri la CNCD, contestând Hotărârile Consiliului Local din Cluj-Napoca care excludeau de la accesul la locuințe sociale pe oricine era etichetat drept „ocupant abuziv” – inclusiv pe oricine fusese vreodată evacuat dintr-o proprietate publică.
• 2022: Decizia CNCD 96/2022 a constatat că reglementările privind locuințele din Cluj-Napoca constituie discriminare indirectă împotriva familiilor rome.
• 2023: Decizia CNCD 298/2023 a impus o amendă Primăriei pentru menținerea criteriilor de excludere în reglementările actualizate privind locuințele.
• 2024–2025: Primăria Cluj-Napoca a contestat ambele decizii ale CNCD la Curtea de Apel București, argumentând că regulile erau neutre și nu discriminatorii și că CNCD nu avea competență.
• Iunie 2026: Curtea de Apel București a emis o singură hotărâre prin care a respins toate argumentele Primăriei și a menținut deciziile CNCD.
„Persoanele de etnie romă sunt afectate în mod disproporționat de aceste reguli, deoarece rasismul structural le lasă adesea fără altă alternativă decât locuințele informale, fiind supuse sărăciei rasiale, segregării rezidențiale și practicilor discriminatorii de evacuare. O Hotărâre a Consiliului Local care exclude pe oricine a fost evacuat anterior, permanent și fără revizuire, are, prin urmare, un impact disproporționat asupra familiilor rome, chiar dacă pare neutră la început”, se arată în comunicatul ERRC și CRJ.
Principalele constatări ale Curții
Instanța a decis că, deși regula părea neutră, excluderea „ocupanților abuzivi” din locuințele sociale, fără limite de timp sau mecanisme de revizuire, creează un impact disproporționat asupra persoanelor de etnie romă. Prin urmare, aceasta echivalează cu discriminare indirectă în temeiul legislației naționale antidiscriminare (Ordonanța Guvernului 137/2000). Curtea a confirmat, de asemenea, că hotărârile judecătorești anterioare citate de Primărie nu au abordat probleme de discriminare și, prin urmare, nu pot împiedica CNCD din a se pronunța în această privință.
Municipiul Cluj-Napoca a susținut, de asemenea, că ERRC nu avea calitate procesuală activă deoarece nu era o organizație românească. Curtea a respins această susținere, hotărând că articolul 28 din OG 137/2000 permite organizațiilor al căror scop este protejarea drepturilor omului să depună plângeri împotriva discriminării.
Ce este discriminarea indirectă?
Potrivit celor două organizații civice, discriminarea indirectă descrie o regulă, o politică sau o cerință care pare să se aplice tuturor în mod egal, dar care, în realitate, dezavantajează în mod nedrept unele persoane pe baza unei caracteristici protejate, cum ar fi etnia, sexul, sexualitatea sau abilitatea. Regula „ocupantului abuziv” este un exemplu de manual: pare neutră, dar pentru că persoanele de etnie romă sunt evacuate în mod disproporționat din cauza rasismului structural, regula îi blochează efectiv accesul la locuințe sociale.
(FOTO: Inquam Photos / Bogdan Buda)
