PSD a nominalizat-o pe Natalia Intotero pentru funcția de ministru al Mediului în Guvernul Luca Niculescu. Deputata de Hunedoara, județ în care industria huilei a dominat vreme de decenii economia Văii Jiului, este o susținătoare declarată a menținerii exploatărilor miniere și a capacităților energetice pe cărbune. În plus, Intotero a apărat inițiativele privind controlul finanțării ONG-urilor și a cerut demisia fostei ministre a Mediului, Diana Buzoianu, în disputa privind Barajul Mihăileni. Nominalizarea vine într-un context în care conducerea PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, a lansat atacuri repetate la adresa organizațiilor de mediu, acuzându-le că blochează investiții strategice.
Decizia Consiliului Politic Național al PSD din 14 octombrie 2026 de a o propune pe Natalia Intotero pentru conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor ridică întrebări privind direcția politicilor de protecție a naturii într-un viitor guvern condus de Luca Niculescu.
Nominalizarea a fost anunțată de președintele PSD, Sorin Grindeanu, în cadrul prezentării listei miniștrilor social-democrați. Intotero ar urma să preia portofoliul deținut de Diana Buzoianu, reprezentantă a USR, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului.
Dincolo de negocierile dintre partide, alegerea Nataliei Intotero este relevantă pentru că aceasta a susținut constant pozițiile PSD privind prelungirea exploatării cărbunelui, continuarea unor investiții hidrotehnice contestate și modificarea reglementărilor considerate de social-democrați restrictive pentru dezvoltarea economică.
Deocamdată, nu există dovezi publice că nominalizarea ar fi fost decisă sau impusă de companii poluatoare. Există însă o convergență documentată între pozițiile politice ale viitoarei ministre și revendicările privind menținerea unor activități industriale cu impact semnificativ asupra mediului.
Natalia Intotero vine din județul huilei, unde închiderea minelor reprezintă o miză politică majoră, iar electoratul PSD este nostalgic după perioadele de vârf ale mineritului din zonă. În plus, reconversia economică și socială a eșuat ceea ce a dat naștere la adâncirea disparităților sociale și la curente de opinie favorabile industriei extractive, în special a cărbunelui.
Hunedoara a fost timp de decenii unul dintre centrele industriale ale României. Exploatarea huilei în Valea Jiului, industria siderurgică și producția de energie au contribuit la dezvoltarea economică a județului, dar au lăsat și probleme sociale și de mediu considerabile.
Minele de la Lupeni, Livezeni, Vulcan și celelalte exploatări din Valea Jiului au constituit elemente centrale ale economiei regionale. Reducerea activității miniere a provocat pierderi de locuri de muncă, depopulare și dificultăți economice pentru comunitățile dependente de această industrie.
În același timp, exploatările miniere au generat halde de steril, terenuri degradate și presiuni asupra calității apei și solului. Producerea energiei din cărbune este asociată cu emisii importante de gaze cu efect de seră și alți poluanți atmosferici.
România s-a angajat în fața Comisiei Europene să renunțe la producția de energie pe bază de cărbune, însă debitul scăzut al Dunării și închiderea reactoarelor nucleare a necesitat reluarea producției la termocentrale și a alimentat retorica privind nevoia de a menține aceste active energetice.
Natalia Intotero, originară din Brad și deputată PSD de Hunedoara, a susținut constant interesele comunităților miniere. Pozițiile sale privind viitorul cărbunelui sunt relevante pentru evaluarea priorităților pe care le-ar putea avea la conducerea Ministerului Mediului.
Natalia Intotero: „Fără soluții, nu închidem nimic”
La 5 august 2026, într-o intervenție publică referitoare la viitorul exploatărilor miniere, Natalia Intotero a exprimat fără echivoc poziția PSD privind decarbonizarea sectorului energetic.
„România nu își poate abandona minerii și securitatea energetică prin decizii pripite”, a declarat parlamentara.
Aceasta a precizat că PSD se opune închiderii exploatărilor miniere înainte ca statul să asigure alternative pentru producția de energie și pentru locurile de muncă.
„PSD spune clar: NU suntem de acord cu închiderea minelor până când statul român nu poate pune în funcțiune alternative reale, care să asigure energia țării și locurile de muncă.”
Mesajul s-a încheiat cu o formulare categorică:
„Fără soluții, nu închidem nimic. Energia României și viitorul comunităților miniere nu sunt negociabile.”
Declarația a fost făcută în contextul dezbaterilor parlamentare privind modificarea legislației de decarbonizare.
La 6 august, de Ziua Minerului, Natalia Intotero a participat la evenimentele organizate la Petroșani și Petrila și a reafirmat susținerea pentru menținerea exploatărilor.
Ea a explicat că votase, împreună cu alți parlamentari PSD, o lege care condiționează retragerea capacităților miniere și energetice de existența unor alternative funcționale.
„Nu putem vorbi astăzi despre respect pentru mineri, iar mâine să acceptăm dispariția ultimelor exploatări fără alternative reale”, a transmis deputata.
Pentru comunitățile din Valea Jiului, argumentele privind menținerea locurilor de muncă au o justificare economică și socială. Problema este însă că România și-a asumat prin PNRR un calendar de decarbonizare, iar modificarea acestuia poate genera conflicte cu obligațiile europene și poate afecta finanțările disponibile.
Un nou episod: Intotero cere menținerea CET Paroșeni și a minelor Lupeni și Lonea
Poziția deputatei nu s-a limitat la declarațiile din august.
Într-un comunicat transmis Camerei Deputaților la începutul lunii octombrie 2026, Natalia Intotero a criticat AUR, USR și PNL pentru respingerea amendamentelor social-democrate care urmăreau menținerea în funcțiune, pe perioadă nedeterminată, a Centralei Electrice de Termoficare Paroșeni și a minelor Lupeni și Lonea.
Amendamentele PSD vizau eliminarea CET Paroșeni de pe lista capacităților programate pentru închidere la sfârșitul anului 2026, conform reglementărilor privind decarbonizarea sectorului energetic.
Aceasta este o poziție politică oficială chiar înaintea nominalizării Nataliei Intotero la Ministerul Mediului.
Instituția pe care ar urma să o conducă are atribuții în domeniul emisiilor industriale, calității aerului, evaluării impactului asupra mediului și aplicării obligațiilor asumate de România prin legislația europeană.
PSD rămâne alături de mineri, partidul care cere prelungirea producției de energie din cărbune
Poziția Nataliei Intotero reflectă orientarea generală adoptată de PSD în domeniul energetic.
La 7 august 2026, partidul a publicat un comunicat intitulat „Centralele pe cărbune sunt o necesitate în situația de forță majoră a țării noastre”.
Social-democrații au cerut activarea mecanismelor europene de urgență pentru menținerea sau repornirea unor capacități energetice pe cărbune, argumentând că România se confruntă cu probleme de securitate energetică.
PSD a criticat avertismentele privind riscul neîndeplinirii jaloanelor din PNRR și a susținut că toate sursele interne de producție trebuie utilizate pentru acoperirea necesarului de energie.
Argumentul partidului este că închiderea centralelor înaintea apariției unor capacități de înlocuire poate produce vulnerabilități în sistemul energetic.
În același timp, prelungirea exploatării cărbunelui menține emisiile asociate acestei industrii și poate întârzia tranziția către surse energetice mai puțin poluante.
Această contradicție va trebui gestionată inclusiv de noul ministru al Mediului.
Intotero a cerut demisia Dianei Buzoianu pentru Barajul Mihăileni
Relația Nataliei Intotero cu Ministerul Mediului a fost marcată și de conflictul privind Barajul Mihăileni, construit pe râul Crișul Alb, în județul Hunedoara.
În februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv autorizația de construire a obiectivului.
Natalia Intotero a intervenit public pentru continuarea investiției, argumentând că lucrările erau executate în proporție de peste 90% și că proiectul ar contribui la protecția împotriva inundațiilor, gestionarea apei și producerea de energie.
Într-o declarație oficială din 17 februarie, deputata a solicitat salvarea investiției și găsirea unor soluții legale pentru finalizarea acesteia.
Conflictul a escaladat câteva zile mai târziu.
La 25 februarie, într-o intervenție la TV, Natalia Intotero a anunțat că PSD va cere demisia Dianei Buzoianu dacă Ministerul Mediului nu va prezenta soluții pentru reluarea lucrărilor.
„PSD cere demisia ministrului Mediului dacă și luni vom fi tratați cu aceeași atitudine cu care am fost tratați și dacă nu vine cu soluții pentru ca această investiție să fie repornită și finalizată”, declara Intotero.
Disputa reflectă o tensiune importantă dintre obiectivele de infrastructură și obligațiile legale privind protecția mediului.
Susținătorii proiectului invocă investițiile deja realizate și beneficiile economice și hidrotehnice. Pe de altă parte, anularea unei autorizații prin hotărâre judecătorească definitivă obligă autoritățile să respecte condițiile legale pentru continuarea lucrărilor.
La mai puțin de opt luni de la acel conflict, Natalia Intotero este propusă să conducă ministerul împotriva căruia solicitase măsuri politice.
Natalia Intotero despre ONG-uri: „Nu văd o intimidare în acest sens”
Poziția Nataliei Intotero față de societatea civilă a devenit vizibilă și în dezbaterea privind transparentizarea finanțării organizațiilor neguvernamentale.
La 20 mai 2026, într-o intervenție la RFI, deputata PSD a apărat inițiativa legislativă care urmărea impunerea unor obligații suplimentare de raportare a finanțărilor ONG-urilor.
Proiectul, promovat de AUR, provocase controverse privind posibilitatea utilizării unor asemenea prevederi pentru exercitarea de presiuni asupra organizațiilor civice.
Natalia Intotero a respins această interpretare.
„Nu văd o intimidare în acest sens. Am avut și am o colaborare foarte bună cu societatea civilă”, declara parlamentara.
Ea a argumentat că există persoane din societatea civilă care susțin transparentizarea finanțării, pentru eliminarea suspiciunilor referitoare la implicarea unor organizații în campaniile electorale.
Poziția exprimată de Intotero arată însă sprijinul său pentru o inițiativă legislativă controversată, aflată la intersecția dintre transparență, dreptul de asociere și autonomia societății civile.
Ministerul Mediului are obligația de a consulta organizațiile neguvernamentale în numeroase proceduri de reglementare, iar acestea beneficiază de drepturi recunoscute inclusiv prin Convenția de la Aarhus.
Sorin Grindeanu, liderul PSD care a acuzat ONG-urile că blochează investiții
Nominalizarea Nataliei Intotero a fost aprobată de conducerea PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, unul dintre cei mai vocali critici ai organizațiilor de mediu.
La 3 august 2026, Grindeanu a condiționat susținerea PSD pentru Strategia națională privind biodiversitatea de garantarea faptului că măsurile de protecție a naturii nu vor împiedica realizarea unor autostrăzi și hidrocentrale.
Liderul social-democrat a criticat implicarea ONG-urilor în elaborarea strategiei și a invocat riscuri pentru securitatea energetică.
Conflictul a devenit mult mai puternic în cazul proiectului BALA 2, destinat amenajării hidrotehnice a unui sector al Dunării.
La 13 august, Grindeanu a susținut public că proiectul fusese blocat de ONG-uri de mediu, pe care le-a acuzat că au inițiat acțiuni judiciare și sesizări la Comisia Europeană.
În declarațiile ulterioare, liderul PSD a insistat că există o practică a unor organizații neguvernamentale de a împiedica proiecte importante pentru România.
Acuzațiile au fost contestate de organizațiile vizate și de fosta conducere a Ministerului Mediului.
BALA 2: documentele oficiale contrazic acuzațiile liderului PSD
O investigație publicată la 16 septembrie 2026 de PRESShub și Săptămâna.online, pe baza documentelor obținute de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, a arătat că acuzațiile lui Sorin Grindeanu privind acțiunile judiciare ale Greenpeace și WWF nu erau susținute de situația documentată.
AFDJ a confirmat că Greenpeace nu fusese implicată în proiect și că WWF nu introdusese acțiunea în instanță invocată de liderul social-democrat.
WWF transmisese Comisiei Europene o sesizare referitoare la problemele tehnice și de mediu ale investiției, fără a solicita anularea finanțării.
Mai mult, documentele oficiale au indicat că întârzierile au fost legate de decizii administrative și de clarificări care nu au fost furnizate la timp.
Investigația a evidențiat diferența dintre dreptul organizațiilor de mediu de a solicita verificarea legalității unor investiții și responsabilitatea autorităților pentru administrarea proiectelor.
În pofida acestor clarificări, criticile politice la adresa ONG-urilor au continuat să reprezinte un element important al discursului PSD privind infrastructura și energia.
Cine o susține pe Natalia Intotero: de la Laurențiu Nistor la Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu
Natalia Intotero este unul dintre politicienii PSD Hunedoara care au beneficiat de sprijinul repetat al partidului pentru ocuparea unor funcții guvernamentale.
La nivel județean, ea activează în organizația condusă de Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara și liderul social-democraților din județ.
Organizația PSD Hunedoara reprezintă baza politică a Nataliei Intotero, iar menținerea sa în structurile de conducere ale partidului reflectă integrarea într-o organizație județeană cu influență la nivel național.
La nivel central, ascensiunea Nataliei Intotero s-a produs în etape.
În iulie 2023, Consiliul Politic Național al PSD a aprobat propunerea sa pentru Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, în Guvernul Marcel Ciolacu, după demisia Gabrielei Firea.
În decembrie 2024, Natalia Intotero a primit portofoliul Culturii, tot într-un cabinet condus de Marcel Ciolacu.
În iunie 2026, a fost realeasă la conducerea Organizației Femeilor Social-Democrate Hunedoara, în cadrul unei conferințe la care au participat peste 400 de delegate.
Printre personalitățile din conducerea partidului cărora le-a mulțumit public cu acea ocazie s-au numărat Silvia Mihalcea, Simona Bucura-Oprescu, Maria Lazăr și Mihai Alexandru Ghigiu.
Cea mai recentă susținere politică oficială este cea a conducerii PSD prezidate de Sorin Grindeanu, care a aprobat nominalizarea sa pentru Ministerul Mediului la 14 octombrie 2026.
Această succesiune arată sprijinul organizațional și politic constant de care Natalia Intotero s-a bucurat în partid.
Reacții după nominalizare. Critici privind experiența în domeniul mediului
Nominalizarea Nataliei Intotero a generat reacții și din partea opoziției politice.
Senatorul PNL de Hunedoara Călin Petru Marian a criticat desemnarea sa, într-o intervenție relatată de presa locală la 15 octombrie, sub întrebarea „Niciun guvern PSD fără Natalia Intotero?!”.
În paralel, G4Media a analizat profilul profesional și declarația de avere ale propusei ministre, semnalând faptul că aceasta a deținut portofolii guvernamentale fără o legătură directă cu administrarea politicilor de mediu.
Publicația a relatat și despre bunuri din declarația de avere, între care un autoturism Porsche Panamera și o motocicletă Harley-Davidson, precum și despre activitățile economice ale familiei care au avut legături contractuale cu statul.
În declarațiile publice identificate până la 15 octombrie, Natalia Intotero nu a prezentat un program propriu de politici de mediu pentru eventualul mandat. Pozițiile sale cunoscute se referă în principal la protejarea comunităților miniere, continuarea investițiilor hidrotehnice și transparența finanțării ONG-urilor.
Cine va reprezenta interesele mediului într-un guvern care susține prelungirea exploatării cărbunelui?
Ministerul Mediului are responsabilități care depășesc autorizarea investițiilor și gestionarea unor proiecte de infrastructură.
Instituția trebuie să asigure aplicarea legislației privind calitatea aerului, protecția apelor, conservarea biodiversității, administrarea pădurilor, controlul poluării și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Viitorul ministru va trebui să gestioneze dosare în care obiectivele industriale și energetice pot intra în conflict cu obligațiile de mediu.
Pentru Natalia Intotero, unul dintre principalele asemenea dosare va fi chiar cel al decarbonizării.
Poziția sa politică exprimată în august și reiterată în octombrie favorizează menținerea capacităților pe cărbune în lipsa unor alternative funcționale. În același timp, Ministerul Mediului trebuie să contribuie la respectarea normelor europene privind emisiile și la îndeplinirea obiectivelor climatice asumate de România.
O altă provocare va fi relația cu organizațiile de mediu, în condițiile în care conducerea partidului din care face parte a formulat acuzații repetate împotriva acestora.
ONG-urile au dreptul de a participa la elaborarea politicilor publice și de a contesta în instanță acte administrative. Exercitarea acestor drepturi nu poate fi echivalată automat cu blocarea abuzivă a dezvoltării economice.
În egală măsură, proiectele strategice trebuie analizate în funcție de necesitatea lor, de impactul real asupra naturii și de respectarea condițiilor legale.
Nominalizarea Nataliei Intotero nu demonstrează că industria poluantă controlează Ministerul Mediului. Arată însă că PSD a ales pentru acest portofoliu un politician care a susținut explicit menținerea industriei cărbunelui și continuarea unor investiții contestate în domeniul protecției naturii, dar și o bună executantă, care știe să fie obedientă și să respecte disciplina partidului.
Miza nu este doar proveniența sa din județul Hunedoara sau sprijinul de care beneficiază în partid, ci modul în care va exercita atribuțiile unei instituții care trebuie să aplice legea inclusiv atunci când aceasta contravine intereselor economice sau priorităților politice ale PSD.
Întrebarea centrală este dacă, odată ajunsă la conducerea Ministerului Mediului, Natalia Intotero va reuși să separe obligațiile instituționale de pozițiile politice pe care le-a promovat în calitate de parlamentar.
Răspunsul va depinde de deciziile privind decarbonizarea, autorizarea proiectelor hidrotehnice, controlul poluării și participarea societății civile la procesul decizional.
Hunedoara, județul marilor interese miniere. Proiectul aurifer Certej, cumpărat de canadieni cu 30 de milioane de dolari, blocat în litigii și proceduri de mediu
Industria extractivă din județul Hunedoara nu se rezumă la exploatarea huilei din Valea Jiului. Județul găzduiește și unele dintre cele mai importante zăcăminte aurifere din România, cariere de piatră și exploatări de minerale industriale. Proiectele implică investiții de sute de milioane de dolari, dar și probleme de autorizare, litigii administrative și controverse privind impactul asupra mediului.
Unul dintre cele mai importante exemple este proiectul minier aurifer de la Certej, aflat în apropierea municipiului Deva, unde compania canadiană Varvara Development Group încearcă să relanseze o investiție estimată la aproximativ un miliard de dolari.
În octombrie 2025, Varvara Development Group (VarDev) a finalizat achiziția proiectului și a activelor asociate de la compania canadiană Eldorado Gold, pentru o valoare contractuală de până la 30 de milioane de dolari. Tranzacția a fost confirmată atât de fostul proprietar, cât și de firma internațională de avocatură DLA Piper, care a asistat cumpărătorul.
Miza economică este considerabilă. Zăcământul de la Certej conține, potrivit estimărilor publicate, aproximativ 83 de tone de aur și între 450 și 500 de tone de argint. Planurile anterioare prevedeau exploatarea a aproximativ 109 milioane de tone de minereu într-un interval de zece ani, pe o suprafață de circa 245 de hectare.
VarDev a retras PUZ-ul, deși obținuse avizul de mediu
La 2 iulie 2026, VarDev SA și grupul canadian au notificat Primăria Certeju de Sus că retrag documentația pentru Planul Urbanistic Zonal necesar dezvoltării proiectului minier.
Decizia a intervenit după ce Direcția Județeană de Mediu Hunedoara emisese, la 30 decembrie 2025, un aviz de mediu pentru PUZ, document contestat ulterior de organizații neguvernamentale.
Situația juridică era complicată și de faptul că licența de concesiune a zăcământului expirase în ianuarie 2025, iar prelungirea acesteia făcea obiectul unui litigiu.
În februarie 2026, Curtea de Apel Alba Iulia a pronunțat o hotărâre privind obligația autorităților de a adopta actul de prelungire a licenței. Situația juridică a exploatării rămânea însă neclarificată la momentul retragerii documentației urbanistice.
Compania canadiană a explicat retragerea PUZ-ului prin necesitatea optimizării proiectului și a anunțat că intenționează să promoveze o documentație revizuită.
Noul concept prezentat de investitor prevede renunțarea la utilizarea cianurilor și înlocuirea iazurilor de decantare cu tehnologii de filtrare și depozitare uscată a sterilului.
Aceste soluții au fost prezentate de companie drept măsuri de reducere a impactului asupra mediului. Efectele lor concrete urmează însă să fie evaluate prin procedurile de autorizare aplicabile.
ONG-urile au contestat în instanță avizele pentru exploatarea aurului
Proiectul Certej este și un exemplu al rolului pe care organizațiile neguvernamentale îl pot avea în verificarea legalității investițiilor miniere.
În 2019, Mining Watch România a obținut anularea unei hotărâri a Consiliului Local Certeju de Sus prin care fusese aprobat primul PUZ al proiectului.
Ulterior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu a contestat avizul de mediu emis pentru noul PUZ, invocând probleme de legalitate. Europa Liberă România a documentat controversele privind emiterea avizului și argumentele prezentate de organizațiile de mediu.
Aceste litigii se desfășoară într-un context politic în care lideri ai PSD au criticat în repetate rânduri ONG-urile pentru contestarea proiectelor energetice și de infrastructură.
În cazul Certej, organizațiile de mediu au utilizat mecanisme judiciare prevăzute de lege, iar instanțele au intervenit în procedurile de autorizare. Existența unor asemenea litigii nu reprezintă, în sine, dovada unor acțiuni abuzive împotriva investitorilor deși mediul politic le prezintă așa.
Pentru viitoarea conducere a Ministerului Mediului, proiectul constituie un dosar important în care interesele economice trebuie analizate împreună cu obligațiile de protecție a naturii și respectarea hotărârilor judecătorești.
Dincolo de cărbune și aur: exploatările de bazalt, calcar și bentonită
Hunedoara găzduiește și activități de extracție a mineralelor nemetalifere și a materialelor de construcții, desfășurate de operatori economici cu prezență regională sau națională.
Printre aceștia se numără Heidelberg Materials România, fostă HeidelbergCement România, care prezintă în rețeaua sa de cariere punctele de exploatare Măgura Sârbi–Brănișca și Vorța, ambele în județul Hunedoara.
În perimetrul Băița Crăciunești – Măgura Feredeului există, de asemenea, o exploatare de calcar pentru care Guvernul a aprobat, prin Hotărârea nr. 1.620 din 12 decembrie 2024, un act adițional la licența de concesiune nr. 493/1999. Documentul a fost semnat în perioada în care Guvernul era condus de Marcel Ciolacu.
Un alt operator este Bega Minerale Industriale SA, companie care exploatează și prelucrează bentonită, un mineral utilizat în industria de turnătorie, foraje, construcții și lucrări de impermeabilizare.
Documentele oficiale confirmă licențe de exploatare pentru bentonită în perimetrele La Poeni și Mihăiești–Dobra, iar compania prezintă pe propriul site activitatea secției Gurasada, din județul Hunedoara.
Activitatea unor asemenea operatori este legală atunci când sunt respectate condițiile licențelor și autorizațiilor. Simplul fapt că exploatează resurse minerale nu demonstrează că societățile respective încalcă legislația sau că exercită influență asupra deciziilor politice.
În schimb, amploarea activităților extractive arată importanța economică a deciziilor privind reglementările de mediu, autorizarea exploatărilor și obligațiile de refacere a terenurilor afectate.
Viitorul ministru al Mediului, între interesele economice ale județului și obligațiile de protecție a naturii
Nominalizarea Nataliei Intotero pentru Ministerul Mediului apare astfel într-un context economic mai complex decât cel al închiderii exploatărilor de huilă din Valea Jiului. Pe Intotero nu o recomandă nici studiile și nici experiența pentru funcția de ministru al mediului, iar declarațiile politice anterioare o poziționează mai degrabă în favoarea poluatorilor și firmelor de exploatare de resurse naturale decât în poziția de apărător al naturii.
În județul pe care îl reprezintă în Parlament există proiecte energetice și miniere de mare amploare, inclusiv exploatarea auriferă de la Certej, unde investiția anunțată se ridică la aproximativ un miliard de dolari și unde procedurile administrative au generat dispute juridice importante între investitori și organizațiile de protecție a naturii.
Natalia Intotero a susținut public prelungirea funcționării exploatărilor de cărbune și a intervenit în favoarea unor investiții hidrotehnice contestate. Nu există însă dovezi publice care să stabilească o legătură între nominalizarea sa și investitorii proiectului Certej sau operatorii de minerale industriale din Hunedoara, cu toate că este cunoscută intervenția ei în favoarea mineritului.
Eventuala sa numire în fruntea Ministerului Mediului va aduce în prim-plan o întrebare de interes public: cum vor fi gestionate proiectele industriale dintr-un județ cu puternice tradiții miniere, atunci când autoritățile trebuie să decidă între continuarea investițiilor, protejarea locurilor de muncă și respectarea legislației de mediu?
