Premierul Ciucă și unirea virtuală sau ce face România când R. Moldova e amenințată

Data:

Maia Sandu a venit în România într-un moment dramatic pentru R. Moldova: mișcări de stradă finanțate de la Moscova încearcă să destabilizeze guvernarea pro-occidentală, bombardamentele rusești din Ucraina se aud în R. Moldova și rachetele trase de ruși au început să treacă razant pe deasupra acestei mici republici neutre.

Nu există nicio declarație de răspuns a României față de situația disperată prezentată de președinta R. Moldova, Maia Sandu. Cum nu există nicio reacție oficială după ce Statele Unite au impus sancțiuni pentru nouă cetățeni moldoveni, unii dintre ei, deținători de pașapoarte românești.

Vladimir Plahotniuc, de pildă, are nu doar cetățenie românească, ci și relații importante la vârful statului și în interiorul serviciilor de informații, care l-au sprijinit ani de zile, cu toate că anvergura faptelor sale de corupție devenise de notorietate. 

Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului de Trezorerie al SUA justifică, de altfel, sancționarea lui Plahotniuc:  „Pentru faptul de a fi un fost oficial al guvernului, care este responsabil de sau complice în, sau care a fost implicat în corupție direct sau indirect, inclusiv în acte de deturnare a bunurilor statului, exproprierea bunurilor private pentru câștig personal, corupție legată de contracte guvernamentale sau extracție a resurselor naturale, ori mituire.”  

Washingtonul a precizat că  toate proprietățile celor atinși de sancțiuni sunt blocare de către SUA și orice legături active de afaceri cu aceștia trebuie raportate la Biroul special al Trezoreriei.

Nu există deocamdată nici măcar o declarație oficială de alăturare a Bucureștiului măsurilor luate de americani în privința moldovenilor de pe lista dată publicității la finele lunii octombrie.

Citește și: Primarul Chișinăului, primit cu onoruri de politicieni importanți din România, finanțat de Kremlin pentru destabilizarea Moldovei

Statul român nu a venit cu niciun fel de precizări despre proprietățile sau afacerile pe care Plahotniuc le-ar putea avea în România. Nu e clar dacă e vorba despre neglijență, ignoranță sau interese directe.

Dar nici când Maia Sandu a vorbit despre „riscurile” unei lovituri de stat, instituțiile din România nu au reacționat: „Știm că există forțe interne și forțe externe care încearcă să destabilizeze situația în Republica Moldova. Obiectivul nostru este să menținem pacea și siguranța”.

Ce poate face România în astfel de situații?

Să-și declare îngrijorarea, să ofere sprijin informațional și eventual tehnic pentru neutralizarea acțiunilor FSB despre care a scris Washington Post, dar și presa românească.

Președinta R. Moldova admite că la protestele organizate de oamenii Moscovei participă mulți moldoveni cu adevărat nemulțumiți de prețurile foarte mari la energie și de situația economică dificilă și care cad dintr-un fel de disperare în capcana întinsă de Rusia.

Valul nemulțumirilor ar putea deveni amenințător, fiindcă prețul gazului a crescut în Republica Moldova de șase ori în ultimul an și este de două ori mai mare decât în România și aproape toți banii unei familii cu venituri medii se duc pe facturi și mâncare.

Citește și: Criza energetică: Apel arzător de la Chișinău, bunăvoință vagă a Bucureștiului

Rusia amenință Republica Moldova că-i taie gazul de la 1 decembrie dacă nu-și plătește datoriile istorice, dar între timp Gazprom a redus deja volumul livrărilor la jumătare, în plus curentul electric asigurat din Transnistria ar putea fi, de asemenea întrerupt.

Maia Sandu a înțeles că „această vulnerabilitate energetică generează şantaj politic şi interferenţă în democraţie, politica internă şi cea externă”.

România ajută cât poate, chiar dacă sprijinul vine în ultimul moment, în plus Chișinăul a început să semneze deja acorduri și cu alte state.

Războiul tragic din Ucraina deschide noi oportunități pentru R. Moldova, care are posibilitatea să-și pregătească terenul pentru ruperea legăturilor de dependență cu Rusia. Nu e sigur că lucrurile pot fi făcute repede, mai ales că electoratul de dincolo de Prut este foarte polarizat între Est și Vest, iar dominația rusă asupra economiei nu s-a diminuat, așa cum sugerează statisticile.

Rise Moldova a publicat de curând o investigație din care rezultă că influența capitalului rusesc este dominantă, nu doar în sectorul energetic, ci și în cel de transport sau mass-media.

În această perioadă, sunt foarte importante patru patru întreprinderi din R. Moldova afiliate unor corporații militare de stat din Rusia sancționate de comunitatea internațională pe fundalul invaziei ruse în Ucraina. 

Toate cele patru produc piese indispensabile mașinăriei de război ruse, în speciale microelectronice și diferite elemente pentru motoarele avioanelor militare. Cum R. Moldova nu s-a raliat sancțiunilor internaționale, lanțul de producție – export funcționează fără probleme.

Nici în acest punct critic, România nu a încercat să facă ceva. Firește nu poate să se implice direct, dar există modalități să pună unele condiții atunci când exportă energie sub prețul pieții, mai ales că ar fi vorba să oprească fluxul care alimentează războiul pornit fără motiv de Rusia împotriva Ucrainei.

Premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis nu s-au gândit încă la o astfel de soluție, dar șeful guvernului român a venit cu altă idee: un spațiu digital comun România-R. Moldova. Un fel de unire virtuală, în care Plahotniuc poate fi ignorat la fel de ușor ca fabricile militare de dincolo de Prut.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale.A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub.Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

PSD se grăbește cu modificarea datei pentru alegerea președintelui. Proiectul, în viteză prin Senat

PSD se grăbește cu modificarea datei pentru alegerea președintelui....

S-a ales președintele CJ Vrancea, funcție rămasă vacantă după decesul liberalului Cătălin Toma

S-a ales președintele CJ Vrancea. Ionel Celmare, vicepreședintele Consiliului...

Principalele nevoi ale părinților copiilor ucraineni care s-au refugiat în România

Principalele nevoi ale părinților copiilor ucraineni care s-au refugiat...