Presa liberă din Republica Moldova trebuie să aleagă: dacă spune adevărul despre război, riscă să piardă publicitatea

Data:

Una din primele victime directe a războiului declanșat de Rusia ar putea fi presa independentă din Republica Moldova. Imediat după declanșarea războiului, volumele de publicitate în presa de peste Prut au scăzut dramatic – unii experți vorbesc chiar despre reduceri de până la 80 la sută. Iar cele mai afectate sunt redacțiile care nu au în spate patroni politici sau oligarhi. În plus, unii agenți economici au ales să retragă publicitatea anume redacțiilor independente, care au reflectat obiectiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei și care au combătut valul masiv de propagandă și dezinformare rusească.

Argumentul acestor agenți economici a fost că nu ar vrea ca publicitatea pentru produsul lor să apară pe fundalul relatărilor despre violențele din Ucraina. Aceiași agenți economici au păstrat însă publicitatea la televiziunile cu multe emisiuni de divertisment și care nu relatează despre război decât în contextul unor știri externe. De regulă, acestea sunt televiziunile rusești federale din subordinea Kremlinului care sunt retransmise în Republica Moldova, televiziuni patronate de politicieni pro-estici, sau de oligarhi fugari de la Chişinău.


Jurnalistul de la Chişinău Gheorghe Gonța, prezentatorul emisiunii Puterea a Patra de le postul de televiziune N4, atrage atenția că anumite companii mari din vest, care s-au retras de pe piața rusească din cauza războiului, continuă să susțină prin publicitate televiziunile rusești susținute de Kremlin care emit în Republica Moldova.

„De exemplu, 84 la sută din publicitatea plasată pe piața moldovenească de Coca Cola în primele două săptămâni din martie au mers către televiziunile federale rusești retransmise aici”, spune Gheorghe Gonța. Așa s-a ajuns în situația hilară în care companiile mari care s-au retras din Rusia din cauza războiului, de facto penalizează presa independentă din Republica Moldova pentru reflectarea obiectivă a acestuia și susțin mediile rusești care mușamalizează subiectul și acuză Ucraina că ar fi provocat conflictul.

Există și o altă categorie de agenți economici care și-au retras publicitatea, aproximativ 30-40 la sută din total – cei care într-un fel sau altul sunt legați de Rusia, Belarus și Ucraina – fie lucrează cu importuri din aceste țări, fie depind logistic, adică primesc marfa prin Ucraina și portul Odesa.

A treia categorie de agenți economici care și-au retras publicitatea sunt companiile locale care din cauza incertitudinii au decis să-și conserve bugetele.

Patronul unuia dintre holdingurile de presă din Republica Moldova, Dumitru Țăra, a declarat la emisiunea Puterea a Patra că după trei săptămâni de război „tot ce înseamnă publicitate pe digital în piața on-line din Republica Moldova a scăzut cu 70 la sută”.

„În televiziuni, media generală este de -50%, dar sunt televiziuni care au un minus de 75% – 85% în publicitate, altele – de doar 30 la sută”, spune Dumitru Țâra.

Citește și: New Lines: Există dovezi că Rusia plătește și coordonează politicieni de extremă dreapta din Europa

Există riscul să rămână pe val doar presa care are politicieni și oligarhi în spate

Cuvântul la ordinea zilei în presa independentă din Republica Moldova în acest moment este supraviețuirea, spune directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu. Ea trage un semnal de alarmă că mai multe redacții, mai ales în presa locală, nu sunt sigure dacă vor avea din ce plăti salariile în lunile aprilie sau mai. Sunt și redacții care deja întârzie cu plățile.

Nadine Gogu spune că de la începutul războiului a crescut foarte mult presiunea pe jurnaliști. Pe de o parte redacțiile nu au bani să mai angajeze oameni, pe de altă parte pe piață practic nu există jurnaliști pregătiți care să poată fi angajați.

„Colegii din presa scrisă, din televiziuni și din on-line spun că au fost foarte mult afectați de reducerea volumelor de publicitate. Aceștia semnalează și că publicitatea a fost redusă selectiv – unii agenți economici continuă să lucreze cu televiziunile care în aceste vremuri de război continuă să dea divertisment și practic nu vorbesc despre agresiunea Rusiei în Ucraina. Practic, are de suferit presa care nu stă de-o parte și care informează publicul”, spune Nadine Gogu.

„Scăderea volumelor de publicitate a lovit în televiziune care trăiesc pe banii lor și nu sunt injectați financiar de Kremlin, ca în cazul televiziunilor cu politică editorială pro-rusă din Republica Moldova, sau ca în cazul unor televiziuni care aparțin unor oligarhi, foști sau actuali”, spune și Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API) din Republica Moldova.

Cum o duc televiziunile oligarhilor și ale socialiștilor?

„Din câte am auzit, holdingul oligarhului Vlad Plahotniuc, dat în căutare internațională, a făcut reduceri substanțiale de cadre”, spune Petru Macovei. „Dar acest lucru este justificat, pentru că acest holding, care avea mai multe televiziuni, portaluri și posturi de radio, era absolut umflat încă de pe timpul când Plahotniuc era la putere. Holdingul a fost menținut artificial în ultimii ani, după ce Plahotniuc a fugit din țară – probabil că omul mai avea niște speranțe. Acum însă se pare că lucrurile merg prost la el”.

Situația este diferită în ceea ce privește holdingul Partidului Socialiștilor și al fostului președinte Igor Dodon, pentru că acesta este finanțat din surse obscure cu rădăcini adânc implantate în Rusia. „Și până una-alta din câte înțeleg ei nu duc lipsă de finanțe. Au și o casă de publicitate proprie”, spune directorul API.

În ceea ce privește televiziunile lui Ilan Șor, oligarhul fugar dat în căutare internațională pentru implicarea în celebrul „furt al miliardului”, acestea au aceeași politică editorială ca și trustul socialiștilor. Pentru ele războiul din Ucraina nu există.

Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API) din Republica Moldova/ Sursa foto: Facebook – Petru Macovei

„Nu am văzut semne clare că imperiul mediatic al lui Șor s-ar clătina. Probabil că aceasta mai are anumite rezerve. Dar eu sper foarte mult că înăsprirea sancțiunilor pentru televiziunile care manipulează opinia publică, inclusiv prin omisiune, atunci când se fac că nu există război, va duce la închiderea unor televiziuni cu proprietari obscuri”, notează Petru Macovei.

Citește și: Avem o problemă cu Ungaria. Și, probabil, pe termen lung

Presa independentă este prima victimă în toată această poveste

Potrivit expertului, televiziunile independente sunt primele victime în toată această poveste – oricât ar părea de straniu, publicitatea s-a redus mai ales la televiziunile neafiliate politic.

În presa scrisă lucrurile, la fel, stau foarte și foarte prost. În Republica Moldova există trei tipografii care tipăresc ziare și acestea au stocuri de hârtie de ziar până în luna mai. Hârtia se importa din Rusia. Și aici exista până recent o mică mafie a hârtiei în Republica Moldova, care nu voia să lucreze decât cu hârtia de la un singur combinat din Rusia.

Acum, din cauza războiului, nu se mai poate importa hârtie din Rusia, și nici din Ucraina. Majoritatea ziarelor care apar în Republica Moldova sunt membre ale Asociației Presei Independente și încercăm împreună să găsim soluții. Unii directori de tipografii spun că ar putea aduce hârtie din Slovenia, dar aceasta va fi cu minim 40 la sută mai scumpă decât până acum. Respectiv, presa scrisă care oricum era pe un trend descrescător, acum va avea de suferit și mai mult.

Soluțiile pot veni doar de la partenerii internaționali de dezvoltare

Presa independentă din Republica Moldova și până acum a putut supraviețui doar datorită susținerii donatorilor internaționali, subliniază Petru Macovei: „Toată lumea așteaptă susținere de la guvernare, dar în condiții de război și cu această criză a refugiaților este greu de sperat că va exista o soluție. Guvernarea și așa a dat o soluție de susținere a televiziunilor prin adoptarea unei legi prin care va oferi ajutor de stat pentru includerea în multiplex. Pentru a fi incluse multiplexul cu televiziunea digitală, televiziunile trebuiau să plătească câte 6000 de euro lunar. Și televiziunile independente din Republica Moldova au putut să plătească această taxă în ultimii doi ani doar pentru că a existat suport din partea donatorilor.

Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, spune că atunci când vorbim despre suplimentarea resursei umane, soluțiile ar putea veni din zona voluntariatului sau a tinerilor studenți la jurnalism, care să meargă să lucreze în redacții.

„De exemplu, după izbucnirea războiului, Școala de Jurnalism de pe lângă Centrul de Jurnalism Independent din Republica Moldova și-a trimis cursanții la stagii în redacții pentru a le ajuta”, spune Nadine Gogu.

Și directoarea CJI crede, la fel, că la nivel financiar soluțiile pot veni din partea donatorilor internaționali, pentru că statul nu că este capabil să ofere susținere presei. Aceasta notează că există și o anumită solidaritate a publicului, care susține prin donații media independentă, dar aceste donații nu sunt suficiente pentru a asigura supraviețuirea unei redacții. Pe termen mediu, statul trebuie să se gândească la programe de susținere a presei. UNESCO recomanda statelor să elaboreze programe de susținere a presei independente, fără a se implica în politica editorială a acestora.

Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) din Republica Moldova / Sursa foto: Facebook – Nadine Gogu

„În acest moment însă, o parte din fondurile donatorilor oferite ca sprijin de urgență pentru Republica Moldova trebuie să vină pentru presa independentă. Iar recomandarea mea este să se ofere în principal suport instituțional, ceea ce presupune să fie finanțate nu doar anumite produse media, ci să existe și fonduri pentru chirie, cumpărarea de echipamente și alte cheltuieli care nu se prea acoperă de regulă de donatori. Suportul instituțional acordă mai multă flexibilitate și independență redacțiilor”, notează Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI din Republica Moldova.

Citește și: Performanță rusească: ucrainenii au distrus 8 seturi de elicoptere parcate de 8 ori în același loc

Ca oricare criză, și cea de acum deschide și oportunități

Pe de altă parte, atrage atenția Petru Macovei, războiul și prăbușirea pieței de publicitate ar putea fi o oportunitate pentru reorientarea Republicii Moldova către piața vestică media și de publicitate – la fel cum s-a întâmplat cu producătorii de vinuri și fructe.

„Poate că această criză va da un impuls și pentru piața media din Republica Moldova să se europenizeze – adică să se conecteze la rețelele de publicitate românești, de exemplu. Noi de ce până acum privim filme dublate sau subtitrate în limba rusă? Pentru că în continuare suntem legați de piața din fostul spațiu sovietic. Le fel, și industria de publicitate, și cea poligrafică au fost foarte legate până acum de spațiul estic”, constată Petru Macovei.

Pe moment însă, unica soluție este suportul oferit de donatori, care trebuie să continue să susțină produsele media de calitate.

„Este important să nu asistăm la închiderea unor programe de televiziune din lipsă de bani sau la micșorarea tirajelor. Acest suport trebuie menținut până când lucrurile vor mai reveni la normalitate și „corabia militară rusească” se va duce acolo unde îi este locul. Atunci, piața de publicitate și piața media își va reveni. Dar asta va fi atunci când se va termina războiul”, mai spune directorul executiv al API, Petru Macovei.


Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.

spot_imgspot_img
Lina Grau
Lina Grau
Lina Grâu este jurnalist independent. Activează în Republica Moldova.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Festivitate de inspirație comunistă. Fost baron PSD numit cetățean de onoare / Aktual24

Festivitate de inspirație comunistă la numirea fostului baron PSD...

Autovehicule militare străine, implicate într-o tamponare în lanţ pe DN 1, în Prahova

Mai multe autovehicule militare străine au fost implicate într-o...

Cum tratează Poliția o minoră obligată să se prostitueze: o umple de amenzi tot pe victimă

Cum tratează Poliția o minoră obligată să se prostitueze:...