Numeroase analize arată că un centru de date bazat pe inteligență artificială are nevoie pentru a funcționa de resurse mari de apă utilizată în procesele de răcire. Centrul de date Quantum AI din comuna clujeană Luna e proiectat pe malul unui râu cu debit în scădere și cu restricții de folosire a apei la numai 30 de km în amonte de amplasamentul anunțat, scrie PressOne.
Publicația a mai scris despre centrul de date Quantum AI de la Luna aici.
• Debitul râului Arieș a înregistrat în ultimii zece ani fluctuații semnificative, fiind într-o scădere accelerată în ultimii doi ani, arată date obținute de PressOne de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Mureș
• Un raport Eurostat publicat în 2025, punea România în topul țărilor UE, alături de Cipru și Malta, cu cele mai mari valori ale Indicelui de Exploatare a apei, un reper care semnalează deficitul de apă.
• Prognoza era îngrijorătoare: până în 2045 apa dulce va deveni insuficientă pentru consum, agricultură și industrie, iar în orașele mari, lipsa apei de la robinet ar putea deveni o realitate zilnică.
• În România sunt listate 65 de centre de date (de diferite dimensiuni), conform unei centralizări făcute de Data Center Map, o platformă care din 2007 inventariază global acest gen de facilități.
• În țările în care construcția de infrastructură digitală care alimentează inteligența artificială a crescut în mod susținut în ultimii ani, a debutat și o dezbatere între industria tech, autorități, societatea civilă și activiștii de mediu cu privire la urmele pe care AI-ul le lasă în lumea fizică.
• În România, discuția pe aceste teme încă nu există. De altfel, nici nu există o legislație specifică pentru reglementarea acestui tip de investiție.
O afacere de tip centru de date plasată într-o comunitate nu înseamnă o simplă investiție în economia locală, cum era în cazul fabricilor tradiționale.
Într-un raport publicat în septembrie 2025 de coaliția de mediu ECOS (Environmental Coalition on Standards), aceste facilități au început să fie considerate amenințări la adresa resurselor, capabile să genereze supraconsum de energie și apă, arată PressOne.
Raportul, realizat în colaborare cu think tank-ul european Open Future, demonstrează paradoxul erei digitale: cu cât folosim mai multă inteligență artificială, cu atât planeta plătește mai mult — în energie, apă, materii prime și emisii de CO₂.
În SUA, chiar și cele mai conservatoare prognoze spun că infrastructura necesară companiilor AI va adăuga în rețeaua electrică americană, într-un deceniu, echivalentul a aproximativ 40 de orașe de mărimea Seattle-ului, reiese din același raport ECOS.
Citește articolul integral în Pressone.ro
Citește și: Europa irosește competențele migranților. Ce înseamnă asta pentru România
(Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa foto: Apele Române Mureș / Facebook)
