Rusia își adaptează mesajele despre religie, familie și „valorile tradiționale” în funcție de publicul căruia i se adresează, folosindu-le pentru a-și extinde influența și a exploata diviziunile din societățile europene, au avertizat politicieni și experți reuniți la o conferință organizată de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni în Parlamentul European.
Participanții au pus sub semnul întrebării imaginea Moscovei de apărătoare a creștinismului, invocând în special sprijinul oferit de conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse războiului împotriva Ucrainei.
Conferința, găzduită de eurodeputații Mariusz Kamiński și Rihards Kols, a reunit politicieni, cercetători și foști responsabili ai serviciilor de informații. Pentru organizatori, miza este contestarea unei apropieri pe care Moscova încearcă să o creeze între propriile obiective și convingerile conservatoare.
Kamiński a susținut că patriotismul invocat de Vladimir Putin acoperă un proiect imperial, vizibil în Ucraina, iar religia și Biserica sunt folosite în interesul regimului.
Kols a descris o strategie în care mesajul se schimbă în funcție de publicul vizat: „Preia și abandonează orice narațiune se vinde cel mai repede pe piața pe care o vizează”, a spus el despre Rusia, potrivit relatării publicate de ECR. În aceeași logică, Tomasz Szatkowski, secretarul general al grupului și moderatorul conferinței, a afirmat că Moscova vizează atât cercuri pe care le-a calificat drept pseudoconservatoare, cât și segmente liberale și de stânga. Obiectivul comun, în evaluarea sa, este aprofundarea clivajelor, chiar dacă argumentele folosite diferă.
Această adaptare apare și în al patrulea raport al SEAE privind manipularea informațiilor și ingerințele străine. Pentru perioada premergătoare alegerilor din Republica Moldova din 2025, Serviciul European de Acțiune Externă descrie mesaje care o prezentau pe Maia Sandu ca încălcând valorile tradiționale, prin teme legate de comunitatea LGBT+. Circulația unor asemenea conținuturi în limbi vest-europene sugerează, potrivit SEAE, că publicul vizat depășește electoratul local. Raportul explică și amplificarea prin mai multe conturi și platforme, destinată să sporească vizibilitatea și credibilitatea aparentă; aceasta nu dovedește, singură, schimbarea opțiunilor politice.
Războiul din Ucraina a fost principalul test invocat de vorbitori pentru pretenția Moscovei de a apăra creștinismul. Eurodeputatul Alexandr Vondra, fost ministru ceh al Apărării, a pus în opoziție porunca de a nu ucide și susținerea efortului de război de către înalți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse. „Problema mai profundă este că morala creștină este subordonată ideologiei de stat”, a declarat el. Critica sa privește folosirea autorității religioase pentru justificarea acțiunilor statului.
Sergei Chapnin, autorul raportului Faith under Pressure, a dezvoltat aceeași contradicție prin sensul martiriului. În interpretarea sa, martirul acceptă să moară în loc să ucidă, în timp ce justificarea religioasă a războiului atribuită patriarhului Kirill inversează această relație. Argumentul său a vizat transformarea sacrificiului religios într-o legitimare a violenței. Cele două intervenții au legat astfel disputa despre valori de sprijinul pentru război, dincolo de mesajele destinate publicului occidental.
Influența prin intermediari este deja vizată de măsuri europene.
La 15 decembrie 2025, Consiliul UE a sancționat 12 persoane și două entități pentru activități hibride rusești, inclusiv manipularea informațiilor și atacuri cibernetice. Printre entități s-a aflat Mișcarea Internațională Rusofilă, acuzată de Consiliu că amplifică la nivel mondial mesaje destabilizatoare în numele guvernului rus. Măsurile adoptate prevăd înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri la dispoziția celor vizați. Decizia oferă un exemplu de răspuns la rețelele de influență; nu stabilește, prin ea însăși, temeinicia tuturor afirmațiilor făcute la conferință.
Răspunsul propus de Szatkowski a fost ca democrațiile să expună obiectivele și consecințele acțiunilor Rusiei și să apere sensul valorilor pe care aceasta încearcă să și le însușească. Maciej Materka, fost șef al contrainformațiilor militare poloneze, a subliniat însă dificultatea combaterii mesajelor ostile în societăți deschise, care protejează libertatea de exprimare. Discuția a formulat astfel un apel politic și o problemă de securitate; conferința organizată de ECR nu reprezintă o poziție adoptată de Parlamentul European.
O relicvă pe frontul din Ucraina
Biserica Ortodoxă Rusă a trimis trupelor ruse care luptă în Ucraina o relicvă despre care spune că îi va „întări spiritual” pe soldați și îi va ajuta să obțină victoria.
O raclă care conține o parte din mâna dreaptă a lui Dmitri Donskoi, prinț din secolul al XIV-lea venerat în Rusia pentru victoria sa asupra Hoardei de Aur mongole în 1380, a fost dusă în estul Ucrainei ocupat de Rusia și este transportată în prezent de-a lungul liniei frontului, relatează The Guardian.
Rămășițele lui Donskoi au fost identificate oficial abia luna trecută, în timpul unor lucrări de restaurare la Catedrala Arhanghelului din Kremlin, unde sunt înmormântați generații de prinți și țari ruși.
Biserica Ortodoxă Rusă a declarat într-un comunicat: „Sfântul comandant merge acolo unde se decide astăzi soarta patriei, pentru ca, în mod nevăzut, să-și ocupe locul în rând cu apărătorii noștri.”
Relicva a fost adusă marți, pentru prima dată, la memorialul de război Saur-Mogila, din regiunea Donețk, ocupată de Rusia, unde înalți reprezentanți ai clerului ortodox au oficiat o slujbă alături de reprezentanți ai armatei ruse.
Mitropolitul Vladimir al Donețkului și Mariupolului, instalat de autoritățile de ocupație ruse, a declarat că prezența relicvei îi va ajuta pe soldați și civili să-și „mobilizeze forțele” și să obțină victoria asupra inamicului.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
