Procurorii propun ca pragul pentru abuz în serviciu să fie stabilit la valoarea unui „meniu al zilei”

Data:

Asociația Inițiativa pentru Justiție, asociație profesională a procurorilor, protestează față de demersurile politicienilor de a încuraja un fenomen infracțional periculos prin modificarea articolului din Codul penal ce reglementează abuzul în serviciu în sensul instituirii unui prag valoric ridicat pentru prejudiciu. Procurorii din asociație propun ca acest prag să fie stabilit la prețul unui „meniu al zilei”, nu la 9.000 de lei cât propune ministerul Justiției.

„Suma de 9.000 de lei este mai mare decât drepturile salariale lunare ale majorității cetățenilor – inclusiv a multor judecători și procurori definitivi cu grad de judecătorie sau de parchet de pe lângă judecătorie. A stabili un astfel de prag înseamnă „a da liber la furat” funcționarilor publici, atât timp cât prejudiciul pentru fiecare act material în parte se situează sub această sumă”, arată asociația Inițiativa pentru Justiție.

Citește și: ALERTĂ Deputații vor să treacă în viteză legea privind pragul la abuzul în serviciu. Prevederile care închid dosare rămân

Piedici în oprirea furtului

Procurorii aduc aminte că printr-o decizie a Curții Constituționale din 2017, o infracțiune se consideră „continuată” atunci când „o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Din acest motiv, chiar și în situația scandaloasă în care un funcționar public cu un program de muncă de 8 ore și o pauză de masă inclusă de 20 de minute și-ar propune să încalce legea cât mai des și ar reuși să săvârșească, în timpul programului efectiv de muncă, la fiecare 5 minute, câte o încălcare a legii prin care ar produce o pagubă de 8999,99 lei, nu ar putea fi tras la răspundere pentru prejudiciul total de 827.999,08 lei, pentru că niciuna din acțiunile sale nu ar prezenta conținutul infracțiunii de abuz în serviciu”.

Prejudicii nerecuperate

Anchetatorii atrag atenția că pentru astfel de fapte funcționarul public ar putea fi cel mult tras la răspundere disciplinară și civilă ca urmare a demersurilor inițiate de către conducătorul instituției – care, de obicei are o cotă-parte când se recurge la astfel de moduri de operare – dar perspectiva de recuperare a prejudiciilor de la funcționar ar fi iluzorie.

„Mai mult, prin adăugarea unor condiții suplimentare pentru ca fapta să constituie abuz în serviciu – anume ca funcționarul să acționeze „cu știință” și că, alternativ cu producerea unui prejudiciu peste pragul fixat, fapta să producă o vătămare „gravă” a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane – se tinde spre îngreunarea dovedirii faptei și chiar spre dezincriminarea acesteia”, se mai arată în comunicatul asociației.

Sintagma „cu știință” trebuie demonstrată

Procurorii mai arată că, pe de o parte, organele de anchetă vor avea de demontat o apărare de genul „nu am știut ce fac” („nu am fost conștient de consecințele faptei mele, de valoarea prejudiciului sau de gravitatea pagubei pe care le va produce”), dificultate de cele mai multe ori insurmontabilă pentru că trebuie demonstrat, dincolo de orice dubiu rezonabil și în detaliu, ce calcule și-a făcut cineva în minte.

Pe de altă parte, lăsându-se la latitudinea organelor judiciare interpretarea dacă vătămarea produsă este sau nu „gravă” se lasă la apreciere dacă fapta constituie sau nu infracțiune, ceea ce este inadmisibil, în virtutea principiului legalității incriminării, și, indubitabil, textul legal astfel rezultat riscă să fie din nou sancționat de Curtea Constituțională”, se mai arată în comunicat.

Asociația mai precizează că este de domeniul evidenței că se urmărește favorizarea unui fenomen infracțional prin care să se poată prejudicia bugetul statului, cu aducerea acestui fenomen la o amploare inimaginabilă prin dezincriminarea în diferite moduri a faptelor funcționarilor publici implicați.

Citește și: Pericolul legii adoptate în Senat nu este pragul pentru abuzul în serviciu

Pragul minim, echivalentul unei porții de mâncare

„O sumă modică ar putea fi prețul aproximativ al unei porții de mâncare de amiază la o cantină sau al unei porții de „meniul zilei” la un restaurant modest, pe care majoritatea cetățenilor și-ar permite să o dea de pomană, ocazional, unei persoane nevoiașe și pentru care majoritatea cetățenilor nu ar fi tentați să comită infracțiuni”, se mai arată în comunicatul Asociației Inițiativa pentru Justiție.

Senatul a adoptat, recent, proiectul de lege al Guvernului pentru modificarea Codului penal şi a altor acte normative, pentru punerea în acord cu decizii ale Curţii Constituţionale, prin care pragul pentru abuzul în serviciu, care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, se stabileşte la 250.000 de lei.

Ministerul Justiţiei a anunţat, ulterior, că va susţine adoptarea de către Camera Deputaţilor a unui prag de 9.000 de lei la infracţiunea de abuz în serviciu.

Liderii coaliţiei, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, au anunţat că susţin propunerea venită de la Ministerul Justiţiei.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related