Pista de atletism a stadionului „Rapid” a dispărut după ce arena a fost reconstruită, deși figura în caietul de sarcini. Auditorii unui departament al Curții de Conturi au decis sesizarea procurorilor, dar alt departament a intervenit și nu au mai fost sesizați anchetatorii. La Curtea de Conturi, un regulament intern „bate” Codul de Procedură Penală.
În noiembrie 2022, Plenul Curții de Conturi a României aproba, în unanimitate, o hotărâre de sesizare a organelor de urmărire penală, după o acțiune de control din luna mai 2022, făcută la Clubul Sportiv Rapid București.
Pe 17 noiembrie 2022, o notă a Departamentului III al Curții de Conturi era aprobată pentru a intra în ședința de plen din 24 noiembrie. Inspectorii au descoperit abateri de legalitate privind realizarea lucrărilor de execuție la pista de atletism, prevăzute în obiectivul de investiții „Consolidarea și modernizarea Stadionului Giulești Valentin Stănescu”. Lucrările au fost efectuate de Compania Națională de Investiții (CNI).
Anterior, în aprilie 2018 era emisă o hotărâre de Guvern privind modernizarea stadionului Giulești, valoarea investiției stabilită de un proiectant ales de CNI fiind de 89,7 milioane de lei fără TVA, respectiv 106,8 milioane de lei cu TVA.
Parcarea suplimentară
Pentru amenajarea pistei de atletism, în devizul inițial întocmit de SC Printer SA a fost prevăzută suma de 974.000 de lei, TVA inclus. În urma licitației organizate de CNI pentru amenajarea pistei de atletism a rezultat că este necesară suma de 1,06 milioane de lei. „Din verificarea la fața locului, echipa de auditori a constatat că pista de atletism a fost realizată doar pe o latură a terenului de fotbal, în dreptul Peluzei Nord (60 m cu 4 culoare, acoperită cu tartan), iar în afara stadionului, în zona bazinului de înot, a fost realizată o altă pistă de atletism de 50 m cu 5 culoare și un culoar pentru săritura în lungime și groapă cu nisip, culoarele fiind acoperite cu tartan.”
Limitrof pistei din afara stadionului a fost realizată o parcare auto, lucrare care nu a fost cuprinsă în licitație. Mai mult, în planul inițial, pe locul gropii de sărituri și al parcării auto era prevăzută amenajarea unor terenuri de sport în aer liber.
Stadionul existent la data reconstruirii deținea pistă de atletism pe toate laturile terenului de fotbal și groapă de nisip pentru sărituri pe latura Peluzei Nord.
În 2023, la clubul Rapid, Secția de atletism avea legitimați 92 de sportivi, care se antrenează pe Arena Națională, deoarece clubul Rapid nu le poate oferi condiții, deși stadionul a avut inițial pistă de alergare.
Inspectorii au mai constatat că în hotărârile de guvern nu se arată că s-ar renunța la pista de atletism, iar „în interiorul proprietății, prin grija CS Rapid, se vor amenaja cele două suprafețe de parcare supraterană”.
Citește și: Cum a ajuns Judecătoria Urziceni fără judecători. Transferuri aprobate chiar de CSM
Criticile auditorilor de conturi
În plus, „realizarea acestor construcții amplasate în afara incintei stadionului a fost făcută fără a fi predat terenul către CNI sau către constructor, fără a fi cuprinse în indicatorii tehnico-economici aprobați prin hotărâre de guvern, amenajarea acestora trebuind să fie făcută prin grija Clubului Rapid”. Legea impunea ca, în caz de modificări de temă privind construcțiile aprobate, beneficiarul să solicite o altă autorizație de construire, iar CNI se obliga să utilizeze suma primită de la Guvern numai în scopul pentru care a fost destinată.
Din cei 720 de metri pătrați de pistă de atletism și 1.025 mp pentru zonele de protecție ale pistei de atletism, licitați și ofertați, au fost realizați doar 475 mp de pistă acoperită cu tartan în incinta stadionului. Inspectorii Curții de Conturi au calculat un prejudiciu de 726.516 lei.
În acest sens, Departamentul Juridic al CC a emis un punct de vedere favorabil sesizării organelor de urmărire penală sub acuzațiile de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, având în vedere că Rapid a efectuat construcții amplasate în afara stadionului, fără a fi predat terenul către CNI sau către constructor.
CNI, întrebată de Curtea de Conturi de ce nu a respectat planul inițial de construire, a arătat că a mutat zona de atletism pentru sărituri în exteriorul stadionului deoarece pe latura de sud a terenului este prevăzut traseul de intervenție al ambulanțelor, pompierilor și camioanelor, iar traseul acestora nu se putea intersecta cu groapa de nisip. CNI mai susține că deconturile au fost legale, inclusiv parcarea care trebuia plătită de clubul sportiv.
În replică, inspectorii CC arată că a fost încălcată legislația primară, pentru a respecta rigorile Deciziei 405/2016 a Curții Constituționale privind definiția abuzului în serviciu, și că „sumele acordate pentru realizarea zonei de protecție, fiind utilizate pentru construirea unei parcări auto, lucrări neprevăzute în documentele care au stat la baza licitației”, se arată în avizul pozitiv al Departamentului Juridic al CC.
În aceste condiții, Departamentul III al instituției a întocmit un proiect de sesizare a organelor de urmărire penală, conform Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice (RODAS) Curții de Conturi.
Citește și: Opt din zece judecători din CSM: acuzațiile din documentarul Recorder nu se confirmă
Vechiul regulament
Potrivit punctelor 24.5 și 24.6 din RODAS, „Dacă acțiunea de verificare a fost efectuată de către departamentul de specialitate, șeful acestei structuri analizează conținutul actului de control, al proiectului adresei de sesizare întocmit de directorul din cadrul departamentului și o transmite organului de urmărire penală competent, după obținerea punctului de vedere al Departamentului Juridic și a aprobării Plenului Curții de Conturi.
În cazul acțiunilor de control realizate de către camerele de conturi, șeful departamentului de specialitate coordonator al acestei acțiuni analizează adresa întocmită de directorul structurii teritoriale, cuprinzând faptele consemnate, inclusiv documentele care susțin aceste constatări, în vederea elaborării adresei de sesizare a organelor de urmărire penală competente. (…)
Dacă, în urma analizei efectuate de către conducerea departamentului de specialitate, se concluzionează că în actul de control și în anexele acestuia sunt aspecte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, șeful departamentului de specialitate/directorul camerei de conturi va demara procedura în vederea sesizării organelor de urmărire penală, chiar dacă auditorii publici externi nu au propus valorificarea aspectelor respective prin sesizarea organelor de urmărire penală.”, se arată în RODAS.
Pe 13 ianuarie 2023, Departamentul III al CC propune Plenului Curții amânarea sesizării procurorilor în legătură cu lucrările de la pista de atletism a stadionului Rapid. Lucru care s-a și întâmplat, sub semnătura fostului președinte al CCR, Mihai Busuioc, actual judecător al Curții Constituționale.
Rolul doamnei Pieleanu
Motivul invocat a fost acela că Departamentul XII al Curții de Conturi a demarat un control la CNI pentru a verifica aspectele reclamate de lucrările de construcții neautorizate efectuate la Stadionul Rapid. Auditul la CNI era planificat să se finalizeze pe 31 ianuarie 2023. Potrivit unor concluzii preliminare, „în urma verificărilor realizate până în prezent la CNI SA au fost identificate mai multe informații și documente suplimentare față de cele prezentate echipei de audit din cadrul Departamentului III de către Clubul Sportiv Rapid, astfel că unele dintre concluziile din Nota de constatare nr. 1339/17.05.2022 ar putea fi în mod semnificativ modificate pe baza noilor probe de audit obținute”.
Nota Departamentului XII este însușită de Ileana Manuela Pieleanu, soția sociologului Marius Pieleanu.
Pe 8 septembrie 2023, Plenul Curții de Conturi abrogă hotărârea plenului din noiembrie 2022 prin care s-a votat sesizarea procuraturii pentru investiția de la Rapid.
Asta după ce Departamentul XII, condus de Manuela Pieleanu, a transmis Departamentului III că „În concluzie, pista de atletism, groapa de nisip și parcarea auto construite în partea de sud-est a bazinului de înot dețin toate documentele necesare (certificate de urbanism, autorizație de construire, proiect de execuție, deviz general, proces-verbal la recepția lucrărilor) și figurează în cadrul imobilelor deținute de Clubul Sportiv Rapid București. Aceste construcții au fost cuprinse în indicatorii tehnico-economici aprobați prin Hotărârea de Guvern nr. 729/02.10.2019 și s-au realizat în limita sumelor alocate și aprobate pentru aceste construcții.”
Altfel spus, inspectorii de la Departamentul III au fost într-o profundă eroare când au constatat că nu există pistă de atletism.
În aceste condiții, Departamentul III a întrebat, din nou, „Juridicul” dacă se impune sesizarea procurorilor sau nu. Răspunsul a fost că, pe baza constatărilor, „la acest moment nu se mai susțin”.
Nemulțumit de răspunsul în doi peri, Departamentul III cere, din nou, celor de la Juridic să spună ce fel de aviz dau: favorabil sau nefavorabil sesizării procurorilor. Pe 6 septembrie 2023, Departamentul Juridic spune că avizul este „nefavorabil”, în sensul că nu sunt îndeplinite cerințele legale care să conducă la existența unor indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală.
În aceste condiții, Plenul anulează prima decizie și nu mai sesizează Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6.
CNI este condusă din 2016 de către Manuela Pătrășcoiu, iar director economic este Daniela Orodel.
Lucrările la stadionul Rapid au fost executate de firma Erbașu SA.
Nereguli rezolvate prin corespondență
Potrivit documentelor de la dosar, noua echipă de control trimisă de Departamentul XII susține că pista de atletism nu mai există deoarece proiectantul a atras atenția CNI și CNI a atras atenția clubului Rapid că, dacă vrea o arenă cu 14.000 de locuri, trebuie să renunțe la pista existentă, lucru cu care clubul sportiv a fost de acord, cu condiția să se facă în altă parte.
În acest sens este prezentată o presupusă corespondență între părțile implicate.
După începerea lucrărilor a urmat un studiu de fezabilitate revizuit, zona de atletism pentru sărituri fiind mutată în exteriorul stadionului. Firma lui Erbașu a construit și parcarea pentru „carele de transmisie în timpul evenimentelor sportive”.
Pentru toate aceste lucrări există acte, susține Departamentul lui Pieleanu. În august 2019, Consiliul Tehnic al CNI ar fi avizat noul studiu de fezabilitate, la fel cum Consiliul Tehnico-Economic al MDRAP ar fi avizat studiul de fezabilitate revizuit de antreprenor. Pe 12 septembrie 2019 s-ar fi obținut avizul Comitetului Interministerial de Avizare a Lucrărilor Publice de Interes Național. Pe baza acestor acte a fost emisă HG 729/2 octombrie 2019 pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții.
Mai mult, la data de 19 octombrie 2021 a fost emisă Autorizația de construire nr. 290, care modifică Autorizația nr. 566 din 18 iulie 2019.
Modalitatea de sesizare, schimbată prin regulament intern
Cum s-a ajuns la acest paradox? Ca o hotărâre a unui departament să fie anulată de o decizie a altui departament al Curții de Conturi?
Articolul 61 din Codul de Procedură Penală (CPP) spune despre organele de constatare că „ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, ele sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate” și că „actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă se înaintează, de îndată, organelor de urmărire penală”.
Până în 2017, auditorii de conturi aplicau direct articolul 61 din CPP. Din 2017 a fost introdus pe circuit plenul Curții de Conturi pentru a sesiza organele de urmărire penală în caz că există suspiciuni de încălcare a legii. Din 2022, condițiile de sesizare a procurorilor au devenit și mai restrictive. Astfel, un nou regulament aprobat intern este superior unei legi organice precum Codul de procedură penală.
Acesta este și motivul pentru care tot mai mulți șefi de structuri specializate reclamă faptul că instituțiile de control ale statului nu mai transmit sesizări privind cheltuirea nelegală a banului public.
În 2024, potrivit statisticilor Curții de Conturi, instituția a sesizat procurorii în 71 de cazuri, doar patru sesizări fiind de competența DNA.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
