Războiul se apropie. Ce face România?

Data:

Războiul se apropie. România este o oază de stabilitate și se bucură de garanții de securitate nemaiîntâlnite în istorie.

Aceasta continuă să fie mantra liderilor de la București, în timp ce în Europa se înmulțesc avertismentele legate de război.

Ce se întâmplă, de fapt?

Un prim semnal a venit din partea ministrului suedez al Apărării Civile, care și-a îndemnat concetățenii să fie pregătiți în eventualitatea unui război.

Avertismentul a venit în contextul în care ajutorul pentru Ucraina din partea SUA ar putea înceta. Și nici europenii nu reușesc să-și ducă la capăt angajamentul privind finanțarea de 50 de miliarde de euro în următorii partru ani, din cauza veto-ului Ungariei.

Încurajată de nereușita contraofensivei ucrainene din vara și toamna anului 2023, Rusia ar putea vedea toate acestea ca pe o încurajare de a-și îndrepta eforturile și către alte țări.

Potrivit unui expert consultat de revista americană Newsweek, țări precum Suedia „își evaluează în mod activ riscurile, cum ar fi apropierea de zona de război din Ucraina, deficiențele infrastructurii, tensiunile sociale, impopularitatea guvernului etc.

Pentru guvernele europene, aceasta este una dintre puținele tactici disponibile pentru a combate banalizarea publică a războiului din Ucraina”.

Pentru o țară care a traversat două secole de pace, avertismentul ar fi putut genera mari emoții, dar nu este cazul cu suedezii. Pentru societatea nordică, riscul, chiar dacă a crescut, rămâne mic – dar aceasta nu înseamnă că oamenii nu trebuie să fie pregătiți.

A fi pregătit pentru război nu este același lucru cu a-ți fi frică de război – ci dimpotrivă, ajută la excluderea celei mai rele situații, în care panica se instalează.

Citește și: Sunt prosumator din 2021. Cât am așteptat, ce am primit

Iată însă că avertismentele se înmulțesc.

Ziarul popular german Bild a dezvăluit un plan secret al guvernului german legat de o potențială agresiune rusă împotriva NATO și de pregătirile pentru un posibil război european total în viitorul apropiat.

Potrivit informațiilor militare clasificate publicate de ziar, forțele armate germane iau în calcul că președintele rus ar putea ataca membri NATO anul viitor, printr-o ofensivă „hibridă” în Europa de Est.

Scenariile ar cuprinde lansarea unor „atacuri cibernetice severe” asupra țărilor baltice, operațiuni militare „sub steag fals”, masarea de trupe în Belarus, la granița cu Polonia și presiuni crescânde la adresa acestei țări și a celor trei republici baltice. 

În acest timp, aparatul de propagandă al Kremlinului ar putea anunța „conflicte la graniță” fictive sau „revolte cu numeroși morți”, de asemenea imaginare.  

Toate acestea, ar conduce la o intervenție în forță pe așa-numitul coridor Suwalki: o regiune de la granița dintre Lituania, Belarus, Polonia și exclava rusă Kaliningrad. 

În atingerea obiectivelor sale, Rusia ar putea să profite de perioada de tranziție după alegerile prezidențiale din SUA.

Iar declarațiile mai vechi sau mai recente ale lui Donald Trunp, favorit în sondajele premergătoare alegerilor americane, nu fac decât să încurajeze Kremlinul.

Trump și-a reafirmat poziția potrivit căreia SUA nu vor sări neapărat în ajutorul europenilor, dacă aceștia ar fi atacați. Venită din partea unui potential președinte al SUA, declarația reduce mult nivelul de descurajare al Articolului 5 din Tratatul NATO, cheia securității colective.

În Marea Britanie, în primul discurs public al anului, secretarul Apărării, Grant Shapps, a prezentat o imagine sumbră, avertizând că țara sa și Occidentul ar trebui să se pregătească în următorii ani pentru noi războaie implicând China, Rusia, Iranul și Coreea de Nord.

El consideră că războialele din Orientul Mijlociu și Ucraina sunt doar precursori ai confilctelor viitoare, iar „era dividendelor păcii” care a venit odată cu sfârșitul Războiului Rece s-a încheiat.

În opinia oficialului britanic, lumea trece de la o logică postbelică la una antebelică.

El le-a cerut membrilor NATO să-și mărească cheltuielile pentru apărare la cel puțin 2% din PIB și a avertizat că bazele ordinii internaționale bazate pe reguli sunt „zdruncinate până la miez”.

Citește și: Contracte de publicitate de 1,2 milioane de lei pentru a lăuda realizările primăriței Olguța Vasilescu

Îngrijorare maximă și la sediul NATO de la Bruxelles.

Potrivit Associated Press și BBC, șeful comitetului militar al NATO, Rob Bauer, a cerut într-o reuniune cu ofițerii superiori o transformare a Alianței în ce privește abordarea războiului. Comandantul militar a vorbit despre trecerea de la o eră în care totul era predictibil la una a neprevăzutului.

Bauer a atenționat că războiul declanșat de Rusia nu a avut la origine o amenințare reală la adresa securității acestei țări.

Singurul lucru de care Kremlinul se teme este o Ucraină prosperă și liberă.

„Rusia se teme de ceva mult mai puternic decât orice altă armă de pe pământ: democrația. Dacă oamenii din Ucraina pot avea drepturi democratice atunci și rușii și le vor dori”, a avertizat Bauer.

Cu alte cuvinte, bazele războiului rusesc sunt unele ideologice. Iar aceasta face foarte puțin probabil un compromis pe teren – adversarul adevărat al Kremlinului nu este Ucraina, ci lumea democratică în ansamblul ei.

Poate ar fi cazul ca și elitele românești să iasă din amorțeală și să privească în față situația. Chiar dacă anul electoral nu încurajează astfel de abordări.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoihttp://rfi.ro
Ovidiu Nahoi este redactor șef al Radio France Internationale România. A fost redactor-șef al publicațiilor „Historia“ și „Foreign Policy“ (2007-2010) și corespondent la Bruxelles pentru Adevărul, în perioada 2010-2012. A realizat emisiuni pe teme de politică internațională la The Money Channel și TVR. A realizat documentarul „La Răsărit de Europa“, în regiunea Bugeac și Odesa, în 2014, pentru The Money Channel. Este autor al cărții „Povestiri de peste Prut“, apărută în 2019 la Editura Seneca.
5 COMENTARII
  1. Pe vremuri, Ovi putea mai mult. Cand a venit de la Iasi si mult timp dupa a fost un jurnalist bun. Acum, din pacate, nu e decat un propagandist care raspandeste panica doar-doar populatia s-o mai uita spre Ucraina. Cei ca el nu inteleg ca oamenii (in Romania si peste tot in UE) au probleme mult mai mari: facturile uriase, stresul de a nu mai avea ce pune pe masa, bombardamentul cu propaganda verde (sa stingem lumina si centrala ca sa salvam Universul si Ucraina) si cate si mai cate magarii pe care le va judeca istoria.

    • ” Oamenii (in Romania si peste tot in UE) au probleme mult mai mari: facturile uriase, stresul de a nu mai avea ce pune pe masa, bombardamentul cu propaganda verde ”
      Serios vorbind o ocupatie ruseasca e mult mai grava decat facturi uriase etc .

  2. M-am saturat pe unde merg sa dau de extremisti, sosocisti, hateri de Ucraina. Saracia din Romania parca zicu ca are ca unica sursa ucrainenii. Fratilor, cat de redus mintal a ajuns statul roman sa dea vina pt tot ce misca pe niste oameni atacati in propria tara si sa apere agresorul.Totodata, cat de prosti sunteti sa va preocupe mai mult ura fata de ucraineni decat pericolul razboiului rusla poarta proprie si a Europei? Vine Trump si va spune clar ca daca rusii ataca Europa NATO e fix fox…NATO…unica noastra speranta si voi o trageti cu Ucraina. Bah, iduotilor, voi realizati pericolul? Trump+ Putin=Love love. Trump+China =4reverFriends. Extremism si arme cat cuprinde si NATO bye bye.

    • Luca Predescu , te-ntreb : unde te-ai nascut de esti atat de prost ? ! Probabil , la tine e chestiune de gena – de foarte slaba calitate-, altlfel nu-mi pot explica de unde si cum poti debita / livra asemeni elucubratii !???? Mai bine taci naibi , deoarece postarile tale tind sa fie asemuite unui virus , dar mult mai grav decat ala ce ne-a adus recte covidul…. Doamne fereste

  3. Laserele sunt cele mai bune și nu va mai fi nicun razboi va fi pace dacă în România mai sunt Laserele un laser la Iași si unul pe Dunăre și topește tot dacă se apropie doamne ajuta ai grija de noi

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

„Pericolul maghiar”: Cum au rămas ungurii „dușmanii” noștri permanenți? | Deutsche Welle

Cum au rămas ungurii „dușmanii” noștri permanenți? Radicalii de...

Bîstroe, nava scufundată și interesul României

Bîstroe, nava scufundată și interesul României. Accidentul naval din...

Un premiu prestigios

Un premiu prestigios. Meritul revine, în primul rând, ziarului,...

Eșecul Marelui Plan PSD-PNL | Revista22

Eșecul Marelui Plan PSD-PNL. Coaliției PSD-PNL i s-a năruit...