Curtea de Apel București (CAB) a respins ca inadmisibilă cererea Asociației Italienilor din România (RO.AS.IT) de suspendare a decretului prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru. Demersul RO.AS.IT a fost contestat public și de alte 11 organizații ale comunității italiene, care au transmis că poziția asociației nu poate fi prezentată drept poziția întregii comunități.
Curtea de Apel București a respins, marți, cererea formulată de Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT pentru suspendarea executării Decretului nr. 770/2026, prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried-Vasile Mureșan candidat la funcția de prim-ministru.
Instanța a admis excepția inadmisibilității invocată de Administrația Prezidențială și a respins cererea formulată împotriva acesteia. În ceea ce privește Regia Autonomă Monitorul Oficial, judecătorii au admis excepția lipsei calității procesuale pasive și au respins acțiunea formulată împotriva instituției. Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
„Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Regia Autonomă «Monitorul Oficial». (…) Admite excepția inadmisibilității invocată de pârâta Administrația Prezidențială. Respinge cererea de suspendare executare act administrativ – Decret 770/2026 (…) ca inadmisibilă”, se arată în soluția instanței.
Procesul deschis de RO.AS.IT
RO.AS.IT a deschis procesul pe 22 septembrie, chemând în judecată Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial.
Asociația este condusă de deputata neafiliată Ioana Grosaru, iar în proces RO.AS.IT a fost reprezentată de fostul parlamentar Andi Grosaru, fiul acesteia. Dezbaterile au avut loc luni, iar instanța a amânat pronunțarea pentru marți. Dosarul a fost soluționat de judecătoarea Olimpiea Crețeanu, judecătoare care, anterior, a pronunțat mai multe hotărâri prin care au fost suspendate acte ale Guvernului Bolojan.
Dănileț: „Justiția ordinară nu are nicio treabă”
Demersul RO.AS.IT a fost criticat și de fostul judecător Cristi Dănileț. Acesta a susținut, într-o postare pe Facebook, că decretele prezidențiale emise ca acte de putere nu pot fi contestate în fața instanțelor de drept comun. „După prostia cu atacarea în justiție a numirii unor judecători constituționali, acum văd că e contestată desemnarea premierului. (…) Reamintesc că studenții la Drept învață încă din anul 1 că decretele prezidențiale nu pot fi contestate când sunt acte de putere”, a scris Dănileț.
În opinia sa, atunci când o autoritate constituțională emite un act care ține de exercitarea atribuțiilor sale constituționale, acesta nu intră în sfera de control a instanțelor ordinare.
11 organizații italiene se delimitează de RO.AS.IT
Conflictul generat de demersul RO.AS.IT nu s-a limitat la disputa din instanță. Pe 26 septembrie, 11 organizații ale comunității italiene din România au transmis un comunicat în care s-au delimitat public de poziția RO.AS.IT privind desemnarea lui Siegfried Mureșan.
Organizațiile au spus că au luat act „cu surprindere și profundă îngrijorare” de poziția asociației și au atras atenția că aceasta nu poate fi prezentată drept poziția întregii comunități italiene din România.
„Poziția exprimată de o singură organizație nu poate fi prezentată și nici percepută drept poziția întregii comunități italiene din România”, au transmis semnatarii.
Aceștia au subliniat că RO.AS.IT este organizația care reprezintă în Parlament, potrivit legislației, cetățenii români de origine italiană, însă au respins ideea că asociația ar putea vorbi în numele întregii comunități italiene din România.
„RO.AS.IT nu reprezintă în niciun fel ampla și diversificata realitate socială și economică italiană din România”, au afirmat cele 11 organizații.
Semnatarii comunicatului au considerat, de asemenea, gravă orice inițiativă care ar putea crea impresia că întreaga comunitate italiană din România este asociată cu o anumită poziție politică.
„Nu considerăm acceptabil ca numele comunității italiene ori relațiile istorice dintre Italia și România să fie folosite pentru transmiterea unor mesaje politice, care nu au fost asumate sau împărtășite de comunitatea italiană în ansamblul său”, se mai arată în comunicat.
