Monumentul funerar al ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a născut trei mari controverse: valoarea estetică a lucrării, amplasamentul acesteia și costurile din bani publici, arată o investigație REPORTER DE IAȘI.
1) Pavel Șușară, critic și istoric de artă, aproape a desființat monumentul. „Desuet este cuvântul blând. Cuvântul mai adecvat ar fi un fel de manelizare a neoclasicismului. El nu e neoclasic prin motivație și prin aspirație. E un fel de mimetism al neoclasicului cu foarte multe redundanțe, cu foarte multe pleonasme. E foarte confuză compoziția, despre ce se povestește în monument”, a declarat Pavel Șușară, fost președinte al Comisiei Naționale pentru Monumente de For Public.
2) Gheorghiță Rusu Persic, director artistic al Ateneul din Iași (finanțatorul lucrării), a comunicat că, până acum, costurile asociate se ridică la aproape 400.000 lei, însemnând manopera celor doi sculptori și blocul de marmură, materia primă. Factura finală va crește cu realizarea soclului, tot din marmură, și amenajările ce vor fi efectuate pe amplasament. Unele surse avansează chiar suma de 500.000 euro drept cost total.
3) Primarul Mihai Chirica și specialiștii de la Comisia Zonală a Monumentelor se ceartă pe amplasament, în discuție fiind cel puțin 7 locuri. Or, criticii de artă au susținut că identificarea și fixarea amplasamentului trebuiau să fie chiar prima etapă a acestui proiect.
„Un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului”
Sculptorul Vladlen Babcinețchi a postat pe Facebook câteva imagini cu lucrarea pe care o realizează. Acesta a afirmat că se află la etapa finisajelor.
Babcinețchi a făcut pentru REPORTER DE IAȘI o descriere a monumentului, dar și a simbolisticii. „Este o compoziție complexă care este dezvoltată în jurul portretului domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Pe același ax cu portretul domnitorului, se află blazonul familiei Ghica. În față este un înger care stă de veghe la mormântul domnitorului. Are în mână o sabie-cruce. Sabia este un simbol al puterii și el se află într-o stare meditativă gândind la trecerea timpului sau la efemeritatea acestei lumi. Tronul lui este realizat în formă de clepsidră, tocmai ca o trimitere discretă către trecerea timpului. Clepsidră se observă dacă privim din față. Sub tron se află numeroase manuscrise, cărți, e iarăși trimitere către înțelepciune și către valorile pe care le prezintă istoria, cultura. Pe care îngerul, personajul acesta alegoric, se presupune că le veghează. Pe acele manuscrise, acolo este și o pană, simbol al creației. În spate, sub înger, sub monument, este reprezentată o bufniță, vizibilă la o privire mai atentă, cine se apropie de monument, cine caută să-l descopere. Bufnița este simbolul înțelepciunii. Ea protejează acele cărți și manuscrise”, a afirmat sculptorul.
Citește investigația integrală în Reporteris.ro
(Sursa foto: Reporter de Iași)
