România în raportul Reporteri Fără Frontiere privind libertatea presei: Siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare

Data:

România în raportul Reporteri Fără Frontiere privind libertatea presei: siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări, arată cel mai nou raport privind libertatea presei în lume, publicat vineri de organizația internațională Reporteri Fără Frontiere, la capitolul despre România.

Organizația mai semnalează că, în România, mass-media este lipsită de independență și suferă de încercări de ingerință, în special în ceea ce privește numirile conducerilor radioului și televiziunii publice, precum și a Consiliului Național al Audiovizualului.

Raportul mai arată că partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări opace a mass-media, iar politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști.

„Legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei este insuficient pusă în aplicare, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional”, potrivit raportului.

Citește și: De ce a lăsat un șofer român de tir munca în Europa pașnică pentru a-i ajuta pe ucrainenii din zona de război

Piața este diversificată, dar fragmentată

România se clasează pe locul 49 la nivel global în privința libertății presei, în urcare față de anul trecut (locul 53).

Norvegia rămâne în fruntea acestui clasament al libertății presei, în timp ce pe ultimul loc, 180, se află Eritreea.

România beneficiază un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, care oferă un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic.

Cu toate acestea, lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-mediei, în special de către stat, precum și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media.

Peisajul mediatic. Marile grupuri media europene, cum ar fi Ringier, PPT Group și Dogan Media International, sunt prezente pe piață alături de jucători locali mari și mici (inclusiv Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project și PressOne).

Piața este diversificată, dar fragmentată, cu multe canale de televiziune a căror sustenabilitate este fragilă. Deciziile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă.

Contextul politic. În România, mass-media este lipsită de independență și suferă de încercări de ingerință, în special în ceea ce privește numirile conducerilor radioului și televiziunii publice, precum și a Consiliului Național al Audiovizualului.

Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări opace a mass-media. Politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști.

Cadrul juridic. Legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei este insuficient pusă în aplicare, deși este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituțional.

Interferența procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuirea și ridică probleme serioase.

Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să preseze mass-media să își dezvăluie sursele. Numărul de procese abuzive (SLAPP) a crescut, în timp ce deciziile instanțelor nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei.

Citește și: Cum a reușit Turcia să atragă 50 de milioane de turiști într-un an

România în raportul Reporteri Fără Frontiere privind libertatea presei

Contextul economic. Mecanismele de finanțare a mass-media sunt adesea opace, chiar corupte. În timp ce cele mai mari companii media reușesc să fie viabile din punct de vedere economic, cele mai multe depind de surse externe de finanțare, inclusiv de subvenții.

Practica larg răspândită de deturnare a fondurilor publice către mass-media, într-o manieră netransparentă, denaturează piața și subminează funcția de supraveghere a mass-media.

În plus, noua strategie de afaceri a grupului Ringier în România a ridicat îngrijorări cu privire la independența editorială în 2023, când mai mulți dintre editorii săi de presă au fost forțați să plece.

Contextul sociocultural. Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurența narațiunilor înșelătoare și a știrilor false din partea unor instituții media și politicieni, în special în contextul pandemiei Covid-19 și, mai recent, al războiului din Ucraina. Unele grupuri de populație tind să aibă încredere în aceste informații false, care uneori converg cu propaganda rusă și alimentează neîncrederea lor în mass-media.

Siguranță. Siguranța jurnaliștilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceștia sunt adesea ținta unor atacuri, amenințări și intimidări. În cazul campaniei de hărțuire și de denigrare de profil înalt împotriva reporterului Emilia Sercan, autoritățile nu numai că nu au făcut dreptate, dar au fost suspectate de complicitate. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații căutând să obțină o putere și o influență mai mare pe fondul războiului din Ucraina și al altor conflicte internaționale.

Raportul privind liberatea presei la nivel mondial poate fi citit AICI, iar capitolul referitor la România, AICI.

Citește și: PNL Piatra-Neamț acuză PSD că a împărţit produse alimentare în mai multe cartiere din oraș

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cine sunt candidații pentru Primăria Sectorului 4 și ce averi au aceștia

În cursa pentru funcția de primar al Sectorului 4...

Raportul despre mandatul lui Nicușor Dan. În ce situație a preluat Primăria Capitalei

Nicușor Dan a făcut un raport despre activitatea sa...

Recidivist depistat în timp ce încerca să vândă 456 de punguțe cu heroină

Depistat în timp ce încerca să vândă 456 de...