România s-a aflat printre țintele unei rețele internaționale care a distribuit în Europa peste 200.000 de prezervative contrafăcute, provenite din China și declarate fals la vamă drept jucării pentru a evita controalele. Investigația Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a identificat o rută de trafic care a ajuns în România, Serbia și Spania, iar autoritățile avertizează că produsele falsificate nu reprezentau doar o fraudă comercială, ci un posibil risc pentru sănătatea consumatorilor.
Pe scurt
- OLAF a urmărit o rută de trafic pentru peste 200.000 de prezervative contrafăcute.
- Produsele false au fost găsite în România, Serbia și Spania.
- OLAF spune că prezervativele proveneau dintr-o sursă comună din China.
- Transporturile fuseseră declarate fals ca jucării.
- Produsele puteau expune consumatorii la infecții cu transmitere sexuală, sarcini nedorite și materiale nesigure.
Investigația a pornit de la informații primite de la autorități naționale. OLAF a analizat propriile baze de date și informații din surse deschise, apoi a comparat produsele confiscate în România, Serbia și Spania împreună cu autoritățile vamale naționale.
Analiza a arătat că produsele contrafăcute proveneau dintr-o sursă comună din China. În cooperare cu autoritățile chineze, OLAF a identificat exportatorul din spatele transporturilor. Potrivit instituției, marfa fusese declarată fals ca jucării, aparent pentru a evita controalele autorităților naționale.
În Europa, prezervativele sunt încadrate ca dispozitive medicale. Pentru a intra pe piața UE, ele trebuie să respecte standarde de sănătate și siguranță, să aibă certificare CE și să se conformeze unor standarde precum ISO 4074, care verifică dacă produsul este sigur și eficient.
OLAF spune că investigația a perturbat un flux semnificativ de prezervative care nu respectau cerințele europene de calitate. Printre controalele menționate se află cele privind contaminarea microbiană, biocompatibilitatea, testarea scurgerilor, dimensiunile, durata de viață și stabilitatea produsului.
Riscul pentru consumatori nu era doar comercial, ci medical. Prezervativele contrafăcute pot să nu protejeze eficient împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală și pot crește riscul de sarcini nedorite. OLAF avertizează și asupra expunerii la substanțe chimice sau materiale nesigure.
Directorul general al OLAF, Petr Klement, a spus că prezervativele contrafăcute sunt periculoase deoarece sunt netestate, necontrolate și nesigure.
„Counterfeit condoms are dangerous. They are untested, uncontrolled and unsafe. They can allow for the spread of sexually transmitted infections. That is why OLAF targeted the networks behind this illicit trade”, a spus Petr Klement.
Citește și: România, trimisă la Curtea de Justiție a UE pentru întârzierile la plata farmaciilor
Valoarea de piață originală a prezervativelor contrafăcute a fost estimată la peste 200.000 de euro. Produsele foloseau numele și logoul unui brand cunoscut, ceea ce putea face mai dificil pentru consumatori să își dea seama că nu cumpără un produs autentic.
Cazul arată de ce produsele medicale contrafăcute sunt mai periculoase decât simplele falsuri comerciale. În cazul prezervativelor, problema nu se limitează la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală sau la pierderi pentru companii. Un produs care pare autentic, dar nu a fost testat, poate afecta direct sănătatea persoanei care îl folosește.
OLAF spune că va continua să lucreze cu autoritățile naționale, deținătorii de drepturi și partenerii internaționali pentru a identifica amenințări noi și pentru a întrerupe lanțurile ilicite de aprovizionare cu produse contrafăcute.
Oficiul European de Luptă Antifraudă a anunțat cazul la 7 iulie 2026. OLAF investighează fraude, corupție și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv în zona veniturilor UE, cum sunt taxele vamale.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
