Prima deplasare externă a noului premier moldovean nu este doar un gest simbolic. Este un test al capacității Chișinăului și Bucureștiului de a continua transformarea apropierii politice în infrastructură, investiții, securitate energetică și integrare europeană.
Tofan se află joi, 30 iulie, la București. Faptul că prima sa vizită externă este în România nu este o simplă curtoazie diplomatică.
La nouă zile după învestire, premierul Republicii Moldova merge în capitala statului care este, simultan, principalul partener comercial al Chișinăului, cel mai consecvent avocat al aderării sale la Uniunea Europeană și principala legătură cu infrastructura energetică occidentală.
Agenda din 30 iulie, întâlniri cu președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, conducerea Parlamentului și mediul de afaceri, indică o vizită cu miză politică, economică și de securitate, nu doar una încărcată de simboluri. Pe fondul unității etnice, de limbă, cultură și istorie, această vizită naște multe așteptări.
Citește și: Premierul Republicii Moldova vine la București în prima sa vizită externă
La ce ar putea spera guvernul de la Chișinău
Prima miză este credibilitatea noului guvern. Tofan vine la București cu profilul unui om de investiții, nu al unui politician de carieră, și cu programul „Economia europeană, un stat eficient”. El a promis relansarea economiei, reducerea birocrației, atragerea capitalului și accelerarea negocierilor de aderare, cu obiectivul semnării acordului de aderare până la sfârșitul lui 2028 și pregătirea țării pentru intrarea în UE până în 2030. La București, aceste promisiuni trebuie transpuse într-o listă de proiecte, termene și surse de finanțare.
Vizita are și o miză europeană imediată.
Republica Moldova poate accesa până la 1,9 miliarde de euro prin Planul de creștere al UE pentru perioada 2025–2027, dar banii sunt condiționați de reforme. Până acum, Chișinăul a deblocat aproximativ 504 milioane de euro. România poate oferi expertiză administrativă, sprijin politic la Bruxelles și companii capabile să participe la proiectele finanțate european.
Nu poate însă reforma statul R. Moldova în locul guvernului de la Chișinău. Bucureștiul a putut și poate deschide uși, dar premierul Tofan trebuie să demonstreze că instituțiile sale pot trece prin ele.
România este locul firesc pentru acest test.
În 2025, schimburile comerciale bilaterale au ajuns la aproximativ 3,9 miliarde de euro, în creștere cu 15%, iar peste 30% din exporturile moldovenești au mers pe piața românească. Relația dintre cele două state nu mai poate fi descrisă doar prin formule despre limbă, istorie și fraternitate. Ea este deja o relație de interdependență economică. Problema este că volumul comerțului a crescut mai repede decât infrastructura care îl susține.
De aceea, Tofan ar trebui să vorbească la București despre poduri, autostrăzi, căi ferate, vămi rapide, energie și capital.
Nu despre proiecte într-un viitor nedeterminat, ci despre calendare verificabile.
Modernizarea conexiunii feroviare Iași-Ungheni, noul pod rutier de la Ungheni, fluidizarea punctelor de frontieră și integrarea rețelelor electrice sunt componente ale aderării europene. Frontiera de pe Prut trebuie transformată treptat dintr-o barieră într-o infrastructură de legătură.
România, sursă de energie
Energia rămâne cel mai limpede exemplu al importanței României pentru Republica Moldova. Crizele ultimilor ani au demonstrat că dependența energetică de Rusia nu era doar o vulnerabilitate comercială, ci și un instrument de presiune politică. Interconectările cu România au schimbat ecuația.
Linia Vulcănești-Chișinău era, în iunie 2026, finalizată și intrată în etapa testării și punerii în funcțiune, iar pentru linia Bălți-Suceava fusese deja semnat contractul de construcție. Pentru Republica Moldova, fiecare cablu și fiecare conductă spre Vest înseamnă mai multă suveranitate.
…din nou despre regiunea transnistriană
Dosarul transnistrean rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități de securitate ale Republicii Moldova. Prezența militară rusă, controlul separatist asupra regiunii, dar și anumite dependențe complică orice soluție rapidă.
Chișinăul are nevoie de sprijinul Uniunii Europene și al României pentru a menține presiunea diplomatică, a consolida reziliența instituțiilor și a reduce izolarea economică a malului stâng.
Bucureștiul poate oferi expertiză, infrastructură și susținere politică, iar UE poate condiționa apropierea economică de respectarea drepturilor omului și de pași concreți spre reintegrare.
Soluția trebuie să fie pașnică, negociată și compatibilă cu parcursul european al Republicii Moldova și cu suveranitatea sa deplină.
Care sunt interesele României
Dar relația nu funcționează într-un singur sens. Republica Moldova este importantă pentru România nu doar din motive identitare sau sentimentale. Un stat moldovean stabil, democratic și integrat în Uniunea Europeană înseamnă o frontieră estică mai sigură pentru România și mai puțin spațiu de manevră pentru influența politică, energetică și informațională a Rusiei. În contextul războiului din Ucraina, securitatea Republicii Moldova este parte a securității României, chiar dacă cele două state au statute internaționale diferite.
Republica Moldova poate deveni și un partener economic complementar regiunii de nord-est a României, precum și o verigă a coridoarelor comerciale spre Ucraina.
Pentru București, succesul european al Chișinăului ar demonstra că România poate fi nu doar beneficiar al apartenenței la UE, ci și furnizor de stabilitate, expertiză și integrare în vecinătatea sa. Este o miză de influență regională pe care Bucureștiul a tratat-o uneori prea modest și prea birocratic.
Întâlnirea premierului cu oamenii de afaceri este, din acest motiv, mai importantă decât pare. Investitorii români nu au nevoie doar de invitații patriotice, ci de justiție funcțională, achiziții transparente, reguli fiscale stabile și administrație previzibilă. România este principalul investitor străin individual și cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, în timp ce Uniunea Europeană, în ansamblu, reprezintă sursa dominantă a capitalului străin investit în economia R. Moldova. Profilul economic al lui Tofan ridică așteptarea ca diplomația bilaterală să devină și diplomație a investițiilor.
R. Moldova este un partener
Republica Moldova nu trebuie tratată ca un beneficiar permanent de asistență, ci drept un partener care poate produce valoare economică și strategică pentru România și UE. Formula relației speciale nu mai este suficientă dacă proiectele întârzie, trecerea frontierei rămâne greoaie, iar investitorii se lovesc de reguli imprevizibile.
Vizita lui Vasile Tofan va fi o reușită dacă va deschide o etapă în care apropierea politică este măsurată prin kilometri de drum și cale ferată, capacitate de interconectare, investiții, locuri de muncă și reforme realizate.
Republica Moldova are nevoie de România pentru a transforma orientarea europeană într-o realitate materială. România are nevoie de o Republică Moldova stabilă și europeană pentru propria securitate și consolidare regională.
Restul este protocol, dar protocolul, oricât de frumos ar fi cu un pahar de Purcari ori Cricova, nu construiește poduri și infrastructură strategică.
(Sursa foto: Guvernul Republicii Moldova / Facebook)
