Rusia votează pentru o Duma fără opoziție. Alegerile care trebuie decodate

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Pe 18 septembrie au început alegerile pentru Duma de stat din Rusia, primele de la lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei vecine. Vorbim de alegeri legislative în țara care a provocat cel mai sângeros și lung conflict armat din Europa post-belică. Și, totuși, evenimentul nu face „prima pagină” (expresia a rămas, ziarele tipărite au dispărut) a portalelor de știri. Pare și este, în ultimă instanță, un eveniment fără miză politică serioasă, în Rusia lui Vladimir Putin.

Partidele care critică războiul din Ucraina nu au fost admise la scrutinul desfășurat timp de trei zile, dar rezultatele obținute de câțiva candidați individuali ar putea transmite un semnal. Participarea la vot, chiar dacă va fi „organizată și ordonată” ar putea transmite un semnal. O diferență vizibilă între votul urban și cel rural, sau între partea europeană și periferia estică a Federației, de unde sunt recrutați disproporționat de mulți tineri pentru frontul din Ucraina, ar putea transmite un semnal.

Într-un cuvânt, alegeri opace care trebuie decodate.

Primele voturi

Alegătorii din regiunea Pacificului Kamceatka, aflată cu nouă fusuri orare înaintea Moscovei, au fost primii care au început să voteze vineri, 18 septembrie.

Rezultatele oficiale ale scrutinului care se termină pe 20 septembrie privind noua componență a Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului) cu 450 de mandate, sunt așteptate până la 22 septembrie.

Rusia Unită, partidul apropiat de Kremlin care domină atât Duma de Stat, cât și parlamentele și guvernele regionale din întreaga țară, este cotat să-și păstreze sau chiar să-și consolideze majoritatea.

Control total

La ultima ședință a Dumei înaintea alegerilor, președintele acesteia, Viaceslav Volodin, a ținut să sublinieze încă o dată unitatea parlamentului. Potrivit lui, guvernul și opoziția au colaborat foarte bine în legislatura care se încheie.

„Pentru a face față provocărilor actuale, coeziunea societății și a forțelor politice este mai importantă ca oricând”, a declarat Volodin. „Am făcut totul pentru a ne uni în jurul agendei de dezvoltare a țării noastre, în jurul agendei președintelui nostru. 68,5% dintre toate legile au fost adoptate cu sprijinul tuturor fracțiunilor.”

Această unitate trebuie păstrată și în viitor, în pofida diferențelor de opinii, a mai spus Volodin. Altfel spus, în Duma de Stat nu există confruntări politice, nici o opoziție capabilă să pună serios în dificultate puterea. Aproape totul gravitează în jurul partidului de guvernământ, Rusia Unită.

Campania electorală, dominată de partidul puterii

O imagine similară s-a conturat și în campania electorală. În televiziunea controlată de stat, aproximativ trei sferturi din timpul de emisie dedicat politicii au revenit partidului de guvernământ, Rusia Unită. Mai mulți candidați au lipsit pur și simplu de la dezbaterile televizate.

Iabloko, singurul partid care se opune deschis războiului Rusiei în Ucraina, nu a fost admis la alegeri din cauza unor presupuse încălcări ale legislației privind finanțarea partidelor. Doar câțiva candidați individuali ai formațiunii Iabloko au primit dreptul de a candida.

Citește și: Kremlinul se teme de votul anti-război? Iabloko, singurul partid pacifist din Rusia, exclus din alegerile pentru Duma

Denis Volkov, de la institutul de sondare Levada, nu se așteaptă la surprize în privința rezultatului alegerilor. „Nu vor exista schimbări semnificative. Starea de spirit din țară seamănă foarte mult cu cea de acum cinci ani, atât în ceea ce privește rezultatele sondajelor și gradul de aprobare a guvernului, cât și percepția asupra situației economice”,a declarat Volkov într-un interviu pentru televiziunea publică germană ARD.

Problemele economice sunt puse pe seama guvernului

Economia aflată în dificultate, inflația ridicată și perioadele în care au existat penurii de combustibil în urma atacurilor cu drone ucrainene îi preocupă totuși pe mulți alegători. Volkov consideră însă că scrutinul nu poate fi privit drept un vot asupra liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. În linii mari, populația continuă să susțină politica sa externă.

„Mulți oameni susțin acțiunile lui Putin în Ucraina și politica externă independentă pe care o promovează”, spune Volkov. „Evoluția economică este însă privită mult mai critic. Problemele geopolitice sunt asociate în primul rând cu Putin. În această privință, el beneficiază de sprijinul majorității. Problemele economice și cele din viața de zi cu zi sunt puse însă mai degrabă pe seama guvernului și a ministerelor. De aceea, nivelul lor de aprobare este considerabil mai scăzut decât cel al lui Putin.”

Este de remarcat că Putin nu a fost niciodată membru al partidului Rusia Unită. Se spune doar că este apropiat de formațiune. Cu toate acestea, scrutinul este important pentru liderul de la Kremlin. Cu puțin timp înaintea alegerilor, el le-a cerut rușilor să participe la vot, prezentând participarea drept o datorie civică într-un moment în care soldații ruși depun eforturi grele pe câmpul de luptă.

Citește și: Armand Goșu: Rușii doresc încheierea războiului, de când dronele bombardează Moscova. Nu și Putin

„Votul și voința dumneavoastră vor arăta din nou că luptătorii noștri au în spate milioane de oameni, că suntem un popor unit prin valori comune, memoria istorică și dragostea de patrie”, a declarat Putin.

Un test de rezistență pentru Kremlin

Kremlinul este preocupat ca, la aceste alegeri, nimic să nu fie lăsat la voia întâmplării și ca viitoarea componență a Dumei să fie controlată îndeaproape. Excluderea singurului partid de opoziție cu șanse reale de a obține un rezultat relevant, precum și arestarea și reținerea unor candidați înaintea scrutinului arată cât de limitată rămâne competiția politică.

Dar dacă alegerile nu pot oricum produce o schimbare a puterii, de ce este nevoie de un asemenea efort? Observatori precum politologul Ekaterina Șulman consideră că scrutinul reprezintă un test de rezistență pentru sistem. Țintele privind rezultatul alegerilor și rata de participare, stabilite de administrația prezidențială, trebuie atinse cu certitudine.

Politoloaga ruso-americană Nina Hrușciova consideră chiar că scrutinul este o mare punere în scenă. Potrivit ei, dacă Rusia Unită va obține la final 50%, 60% sau chiar 70% dintre voturi depinde exclusiv de rezultatul pe care Kremlinul îl va considera suficient de credibil.

„În cele din urmă, totul depinde de ceea ce Kremlinul consideră plauzibil într-un anumit moment. Un lucru este însă sigur: rezultatul va fi cu mult peste 50%. Partidul va fi principala forță din Duma de Stat, iar în această privință nu există nicio îndoială”, afirmă Hrușciova.

Vor ajunge în parlament câțiva reprezentanți ai opoziției?

Singurul aspect cu adevărat interesant ar putea fi rezultatul obținut de candidații Iabloko care au rămas în cursă. Rămâne de văzut și dacă, în cazul unui succes electoral, aceștia vor putea într-adevăr să intre în Duma sau dacă vor întâmpina obstacole chiar înainte de a ajunge în parlament.

Liderul Iabloko, Nikolai Rîbakov, le-a cerut alegătorilor din circumscripțiile în care partidul nu are candidați să-și anuleze în mod deliberat buletinul de vot, punând ștampila pe toate partidele.

(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)

spot_imgspot_img
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu
Ileana Giurchescu, fost redactor coordontor la Europa Liberă din 1987, când postul de radio mai avea sediul la München, în Germania. După sistarea emisiunilor pentru România, a rămas în redacția Europei Libere pentru Republica Moldova și ulterior a colaborat cu postul public Teleradio Moldova, ca editor de știri externe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Judecătorul Răzvan Ilie, detașat pentru trei ani la Înalta Curte, cu diurnă

Judecătorul Răzvan Cristian Ilie, fost președinte al Secției a...

Carney propune o alianță UE–Canada în apărare, energie și tehnologie

Premierul canadian Mark Carney răspunde deschiderii Uniunii Europene pentru...

De ce l-a propus președintele Nicușor Dan premier pe Siegfried Mureșan

Renunță Nicușor Dan la rolul de arbitru, preferând pedepsirea...