Judecătoarea Sorina Iolanda Marinaș a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție suspendarea hotărârii CSM prin care Laura Mihaela Sarcină a fost delegată vicepreședinte al Curții de Apel Craiova. În întâmpinarea depusă la ICCJ, Sarcină susține că o hotărâre favorabilă obținută în alt dosar nu poate constitui un „caz bine justificat”. Chiar ea a obținut în septembrie suspendarea memorandumului Guvernului privind judecătorul României la CJUE, iar soluția respectivă este invocată acum împotriva ei.
Pe 1 octombrie 2026, Secția pentru judecători a CSM a delegat-o pe Sarcină, judecătoare la Curtea de Apel Craiova, în funcția de vicepreședinte al instanței, începând cu 2 octombrie. Delegarea durează până la ocuparea funcției prin numire, dar nu mai mult de șase luni, potrivit Hotărârii nr. 1830.
Pe 3 octombrie, Marinaș a cerut ICCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, suspendarea executării hotărârii până la judecarea fondului. Dosarul are termen pe 14 octombrie.
Vocația de a ocupa postul
În cerere, Marinaș își invocă calitatea de judecătoare la Curtea de Apel Craiova și vocația de a accede la funcția de conducere. Ea afirmă că îndeplinește condițiile pentru delegare. A promovat efectiv la instanță din 1 iulie 2016, nesancționată disciplinar și cu calificativul „foarte bine”. Vătămarea ar consta în faptul că a fost eludat dreptul ei de a participa la procedura de delegare, iar propunerea s-a făcut „fără consultarea judecătorilor din cadrul Curții.
Marinaș mai susține că există suspiciuni legitime privind legalitatea continuării activității lui Sarcină la Curtea de Apel Craiova, după încheierea mandatului de la Tribunalul Gorj. În opinia ei, deciziile luate de vicepreședinte ar urma să fie contestate, ceea ce ar perturba grav funcționarea instanței.
Argumentul central este cel al precedentului. Marinaș cere ICCJ să aplice „mutatis mutandis” standardul folosit de Curtea de Apel București în dosarul nr. 5667/2/2026, deschis chiar de Sarcină.
Dosarul CJUE, la care trimite Marinaș
În acel dosar, Sarcină a atacat memorandumul Guvernului din 27 august 2026 privind desemnarea candidatului României la CJUE. Curtea de Apel București a suspendat procedura, la cererea ei, până la pronunțarea instanței de fond. Potrivit analizei PRESShub, Sarcină a susținut că Executivul interimar a introdus o politică nouă, deși putea doar administra treburile curente, iar instanța a socotit argumentul suficient pentru suspendare. Aceeași analiză amintește că, în mai 2026, CSM a decis cu opt voturi la unu ca Sarcină să-și continue activitatea la Curtea de Apel Craiova după încheierea mandatului de la Tribunalul Gorj, deși ultimul ei mandat fusese obținut sub legea nouă.
Răspunsul lui Sarcină: „nu obligă instanțele”
Prin avocat, Sarcină a depus întâmpinarea la ICCJ și cere respingerea cererii ca neîntemeiată. Marinaș, spune ea, își sprijină „cazul bine justificat” pe o soluție dată de altă instanță, într-un dosar în care Sarcină însăși a fost reclamantă. Vicepreședinta CA Craiova susține că invocarea unor cazuri similare „nu obligă instanțele să adopte aceleași soluții”, așa că nu poate reprezenta, cu atât mai mult, un caz bine justificat.
Mai mult, procedura suspendării este sumară și urgentă și analizează doar aparența dreptului. Instanța nu poate intra în chestiuni complexe de fond, precum succesiunea legilor în timp sau corelarea Legii nr. 303/2004 cu Legea nr. 303/2022.
În plus, excepția de nelegalitate privind Hotărârea CSM nr. 1162/2026 se poate ridica doar în fața instanței de fond. Argumentul este, în opinia ei, „inoperant”, iar Marinaș ar încerca să „creeze un caz bine justificat”. Astfel, „delegarea nu este concurs sau selecție publică, ci o măsură temporară de oportunitate administrativă, lăsată la aprecierea Secției pentru judecători”. De aceea, Marinaș nu ar fi fost privată de un drept legal, iar „simpla dorință/vocație teoretică” nu e un patrimoniu juridic vătămat.
Contrastul
Întâmpinarea nu menționează dosarul 5667/2/2026 pe nume, ci vorbește despre „o soluție dispusă de o altă instanță”. Atunci, Sarcină a obținut suspendarea unui act al Guvernului, iar instanța a considerat suficient argumentul ei de nelegalitate. Acum, aceeași judecătoare spune că o soluție favorabilă din alt dosar nu poate fundamenta un caz bine justificat.
