Ce înseamnă pentru România acordul Trump-Putin privind motorina? Și de ce nu spune Bucureștiul nimic?
În România nu există poziții oficiale despre ideea președintelui american Donald Trump de a suspenda parțial embargoul asupra motorinei rusești. Liderii Uniunii Europene și chiar congresmeni importanți de la Washington au criticat însă acordul SUA-Rusia, atât din punct de vedere moral, cât și economic, fiindcă dă o gură de oxigen mașinăriei moscovite de război.
La sfârșitul săptămânii trecute, Trump a anunțat după o convorbire de o oră și jumătate cu Putin că Rusia va livra imediat peste 300.000 de tone de motorină pe piața americană și globală, alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone imediat după aceea. În aceeași zi, Trezoreria SUA a emis Licența 135 care autorizează importul de motorină de origine rusească până pe 7 aprilie 2027. Textul licenței nu precizează cantitățile care ar urma să fie importate și nici nu ridică celelalte sancțiuni împotriva Rusiei.
România între SUA și UE
„Nu văd de ce ar trebui România să respingă public o anumită poziție a Washingtonului. Ce am demonstra printr-un asemenea gest?” se întreabă consilierul prezidențial pentru afaceri europene, Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (Telex.hu preluat de G4media, 11 octombrie 2026).
Altfel spus, Bucureștiul nu trebuie să se poziționeze între UE și SUA. Profesorul Naumescu pune teoria în practică, pentru că:
(i) în condiții de incertitudini serioase privind intențiile marilor puteri, statele mici nu aleg între „echilibru” și „aliniere”, ci combină elemente adesea contradictorii din ambele;
(ii) țările mici, periferice încearcă să-și maximizeze câștigurile economice, să aibă legături de securitate indirecte, să evite confruntările;
(iii) calculul e matematic: costul alegerii greșite e mai mare decât costul ambiguității. Când consilierul președintelui Nicușor Dan spune că „nu trebuie să criticăm SUA pentru a face pe placul UE și nici invers” se înțelege că România vrea să-și mențină poziția de echilibru între Bruxelles și Washington, pentru că în această ecuație nu contează principiile, ci interesul de a obține beneficii din ambele părți. Această filosofie are însă limitele ei: funcționează cât timp cele două centre de putere nu te forțează să alegi.
La Bruxelles, adoptarea Pachetului 22 de sancțiuni împotriva Rusiei care implică blocarea hub-urilor de reexport energetic și a platformelor financiare care facilitează fluxurile clandestine de bani nu pune probleme României: Bucureștiul votează cu UE și tace în privința SUA.
Continuarea, în Deutsche Welle
(Sursa foto: European Union)
