Pentru prima dată în istoria de 70 de ani a concursului Eurovision, liderul unei televiziuni publice participate a demisionat invocând argumente strict geopolitice și anume că votul juriului selectat de instituție a ignorat înclinațiile strategice ale țării și publicului în acordarea punctelor.
Vlad Țurcanu, directorul general al companiei „Teleradio Moldova” (TRM), a anunțat că demisionează într-o conferință de presă, luni, 18 mai.
„Votul exprimat este responsabilitatea noastră și în primul rând a mea în calitate de conducător al instituției. Am evitat să dau indicații juriului, membrilor juriului, iar ceea ce s-a întâmplat – un lucru ieșit din comun, grav, din punctul nostru de vedere, a fost că juriul nu a ținut cont de sensibilitățile care există între R. Moldova și cei doi vecini ai noștri”, a declarat Țurcanu.
Acesta a afirmat că prin demisia sa dorește să transmită „un semnal clar, și anume că relațiile de fraternitate pe care R. Moldova le are cu România, precum și recunoștința și considerația noastră pentru Ucraina, pentru sacrificiul său zilnic, rămân nealterate”.
„Atitudinea noastră față de Ucraina nu este de 0 puncte, iar sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a mai spus Vlad Țurcanu.
Decizia vine după controversele intense, mai ales din spațiul online, legate de punctajul acordat de juriul moldovean: doar trei puncte pentru România și zero pentru Ucraina, în contrast cu votul publicului, care a plasat România pe primul loc în preferințele telespectatorilor din Republica Moldova, cu 12 puncte.
Scandalul a provocat reacții politice la Chișinău, relatează RFI.romania. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a cerut explicații oficiale privind discrepanța dintre votul publicului și cel al juriului. Deputatul PAS (partidul de guvernământ) Dinu Plîngău a solicitat public demisia conducerii TRM, iar deputatul PAS Marcel Spatari a reamintit că Eurovisionul are și o dimensiune geopolitică.
Eurovision și geopolitica votului: cele mai mari scandaluri din istoria concursului
Episodul de la Chișinău pare ieșit din comun, dar Eurovision are o istorie lungă de scandaluri legate de vot și influențe geopolitice.
Cel mai grav scandal recent a avut loc în 2022, când European Broadcasting Union (EBU) a anulat voturile juriilor din șase țări – inclusiv România – după ce a identificat „modele neregulate de vot”. Suspiciunea era că anumite jurii și-ar fi acordat reciproc puncte în mod coordonat.
Rezultatele au fost înlocuite printr-un algoritm statistic, iar cazul a dus la schimbarea regulilor de vot.
Între 2013 și 2014, Azerbaijan s-a aflat în centrul unor acuzații de cumpărare și organizare a voturilor. Investigațiile și imaginile apărute atunci au determinat EBU să înăsprească regulile și să introducă sancțiuni mai dure pentru tentativele de fraudă.
Cu câțiva ani înainte, în 2009, scandalul depășise deja granița divertismentului. Au apărut informații că alegători din Azerbaidjan care votaseră pentru Armenia ar fi fost identificați și interogați de autorități. EBU a investigat cazul și a introdus ulterior reguli mai stricte privind protejarea confidențialității votului.
Există însă și un scandal permanent, aproape la fiecare ediție: așa-numitul „bloc voting”. Ideea e simplă – țările vecine sau cele apropiate cultural tind să voteze între ele. Țările nordice, Balcanii sau relația România–Republica Moldova sunt exemple invocate frecvent. Nu e fraudă și nici încălcare de regulament, dar dezbaterea despre votul „geopolitic” nu a dispărut niciodată.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina a adus unele dintre cele mai sonore dispute. În 2016, victoria Ucrainei cu piesa „1944”, interpretată de Jamala, a fost criticată de Rusia, care a considerat mesajul prea politic. Un an mai târziu, tensiunile au escaladat: Ucraina a interzis intrarea reprezentantei Rusiei, iar Moscova s-a retras din concurs.
Eurovision nu a fost niciodată doar un concurs muzical. Votul public, jurizarea și relațiile dintre state se întâlnesc pe aceeași scenă, iar uneori ecoul politic ajunge să fie mai puternic decât piesele concurente.
În acest context, controversa din Republica Moldova nu pare o excepție, ci mai degrabă un nou capitol într-o istorie deja plină de dispute.
(Sursa foto: Radio Moldova)
