Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a simplificat procedura prin care locuitorii din Transnistria pot obține cetățenia rusă, o decizie criticată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care spune că măsura ar putea servi și drept șansă pentru Moscova de a a găsi noi recruți pentru războiul împotriva Ucrainei.
Putin a semnat vineri un decret prin care locuitorii regiunii separatiste transnistriene pot primi cetățenie rusă fără să fie obligați să locuiască în Rusia sau să cunoască limba rusă.
Maia Sandu a reacționat sâmbătă, sugerând că Moscova încearcă să atragă mai mulți oameni pentru frontul din Ucraina.
„Probabil că au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina. Trebuie să vă spun că, de când a început războiul în Ucraina, majoritatea locuitorilor din regiune și-au luat cetățenia moldovenească”.
Nu există o singură cifră oficială credibilă privind pierderile Rusiei, dar consensul analitic indică un interval larg: sute de mii de morți și peste un milion de pierderi totale, ceea ce transformă războiul din Ucraina în cel mai costisitor conflict pentru armata rusă de la al Doilea Război Mondial încoace.
Președinta Republicii Moldova consideră că măsura este o încercare a Rusiei de a contracara strategia Chișinăului de reintegrare a regiunii separatiste, regiune susținută de Moscova, unde trupe ruse sunt staționate încă de la destrămarea Uniunii Sovietice.
Vorbind la o conferință de securitate la Tallinn, Maia Sandu a spus că după declanșarea războiului din Ucraina mulți locuitori din Transnistria au ales cetățenia moldovenească, considerând-o o opțiune mai sigură.
„Rusiei nu-i plac acțiunile pe care le-am întreprins în vederea reintegrării regiunii transnistrene. Însă oamenii din regiunea transnistreană trebuie să se gândească de două ori”.
Conform datelor Biroului Politici de Reintegrare, în Registrul de stat al populației sunt luați în evidență 364.885 de locuitori domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, dintre care 356.833 sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
Premierul moldovean Alexandru Munteanu a reluat ideea, la Chișinău, declarând: „Deciziile autorităților ruse sigur că sunt luate în contextul acelui război inuman care a pornit în Ucraina. Nu cred că pașaportul rusesc este atât de popular acum, în comparație chiar și cu pașaportul nostru, al cetățeanului Republicii Moldova, cu pașaportul Republicii Moldova poți călători liber. Dacă vă uitați la rata de recrutare a soldaților, rata este în scădere și pierderile armatei rusești devin tot mai mari. Eu cred că e, într-un fel, și o modalitate de a atrage cât mai mulți soldați în armata rusă”, a comentat Alexandru Munteanu.
Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în 2022 și a început oficial negocierile de aderare în 2024. Partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, și-a păstrat majoritatea parlamentară după alegerile din 2025, desfășurate pe fondul acuzațiilor privind interferențe hibride din partea Rusiei.
Întrebată dacă Rusia ar putea bloca aderarea Moldovei la UE folosind situația din Transnistria, Sandu a respins ideea.
„Doar Uniunea Europeană poate decide dacă Moldova devine sau nu membră. Rusia nu are nimic de-a face cu această decizie”, a spus președinta moldoveană.
O țesătură multietnică
Circa 85% din locuitorii Republicii Moldova se declară români/moldoveni, potrivit rezultatelor finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024, prezentate pe 20 octombrie de Biroul Național de Statistică (BNS). Totodată, 79.9% din populație a declarat româna și „moldoveneasca” drept limbă maternă.
Timp de zece ani, de la Recensământul din 2014, ponderea persoanelor care se declară români a crescut de la 6.6% la 8%. Moldoveni de etnie se declară 76.7% din persoanele recenzate și 76.8% din cele care au declarat etnia, ceea ce e în creștere cu 2.7 și, respectiv, 1.5 puncte procentuale față de recensământul precedent.
Ponderea persoanelor care se declară de alte etnii a scăzut: ucraineni – de la 6.6% la 5.1%, ruși – de la 4.1% la 3.4%, găgăuzi – de la 4.3% la 4.0% și bulgari – de la 1.8% la 1.6%.
(Sursa foto: Președinția Republicii Moldova / Facebook)
