Războiul din Iran a blocat eforturile americane de a negocia un acord de pace între dintre Rusia si Ucraina, așa că Rusia se întoarce spre Uniunea Europeană, exclusă până acum din discuții. Dar vrea să aibă un cuvânt de spus în cine va fi mediatorul, așa cum a reușit să-l înlocuiască pe generalul Keith Keloggs din echipa americană.
Locul generalul a fost preluat de omul de afaceri Steve Witkoff, alături de ginerele președintelui american Jarred Kushner, remarcă Françoise Thom, experta franceză în spațiul post-sovietic.
Propunerea Moscovei
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pe 17 mai că Moscova ar putea relua dialogul cu Europa privind războiul din Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat propagandistului rus Pavel Zarubin, la scurt timp după un atac ucrainean de amploare cu drone asupra regiunii Moscova, relatează Kyiv Independent.
Ar fi pentru prima dată când UE, principalul finanțator al Ucrainei, după retragerea Statelor Unite, ar avea un cuvânt direct de spus în negocierile indirecte dintre Kiev și Moscova, vitale pentru securitatea europeană.
„Este bine că există această discuție activă și această schimbare de perspectivă, ideea că, la un moment dat, vor trebui să vorbească cu rușii”, a spus Peskov.
Oficialul Kremlinului a afirmat că Rusia este interesată de reluarea contactelor și speră că, în timp, va apărea ceea ce a numit o „abordare pragmatică”.
„Partea rusă va fi pregătită pentru acest lucru”, a declarat el.
În același timp, Peskov a criticat-o pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, fost premier al Estoniei, sugerând că aceasta nu ar putea juca un rol de mediator în eventuale negocieri cu Moscova.
„Nu ar fi în interesul Kaiei Kallas să acționeze ca negociator. Nu i-ar fi ușor. Dacă vă amintiți, Putin a spus că acest rol ar putea reveni, în principiu, oricui nu a spus prea multe lucruri rele”, a afirmat Peskov.
Declarațiile sale au venit la o zi după ce ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a avertizat aliații occidentali să nu se grăbească spre negocieri cu Rusia, susținând că Moscova ar putea folosi dialogul doar pentru a câștiga timp.
„Europenii nu trebuie să rateze momentul” de a slăbi Rusia prin sancțiuni suplimentare și presiune politică, a spus Tsahkna la o conferință de securitate desfășurată la Tallinn pe 16 mai.
Poziția estoniană a venit după declarațiile președintelui Finlandei, Alexander Stubb, care afirmase pe 14 mai că liderii europeni ar trebui să se pregătească pentru un dialog direct cu Rusia, argumentând că politica Washingtonului nu mai coincide pe deplin cu interesele europene.
Anterior, în aceeași zi de 17 mai, Ucraina a lansat un atac de amploare asupra infrastructurii militare și energetice din regiunea Moscova și din Crimeea ocupată. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat 1.054 de drone ucrainene, opt bombe aeriene ghidate și două rachete ucrainene de nouă generație.
Citește și: Bulgaria lui Rumen Radev: stabilitate politică sau nou test pentru Europa?
Presiunea se mută spre Europa
Europa s-ar putea vedea obligată nu doar să susțină militar și economic Kievul, ci să preia inițiativa diplomatică.
Atât Kievul, cât și Moscova transmit că ar accepta desemnarea unui emisar european special pentru eventuale discuții de pace.
Întrebarea este cine ar putea juca acest rol.
Propunerea lui Vladimir Putin privind fostul cancelar german Gerhard Schröder a fost respinsă rapid. „Ar fi al doilea Witkoff al lui Putin”, comenta recent istoricul francez Françoise Thom, amintind că și obiecțiile Kremlin-ului au determinat înlocuirea unui general care cunoștea Rusia, cu un dezvoltator imobiliar ca mediator al SUA.
Atât Kievul, cât și Moscova par însă să fie de acord asupra unui punct: Europa are nevoie de o singură voce, nu de un comitet.
Kaja Kallas apare drept un nume evident. Șefa diplomației UE s-a opus mult timp negocierilor directe cu Rusia, dar recent a lăsat deschisă posibilitatea numirii unui emisar european, precizând că tema va fi discutată de miniștrii de Externe ai UE în această lună.
Printre celelalte nume speculate se află:
- Angela Merkel, fosta cancelară germană, cu experiență directă în relația cu Putin și Volodimir Zelenski, dar privită cu scepticism de mulți europeni după eșecul acordurilor anterioare de mediere;
- Alexander Stubb, președintele Finlandei, care are experiență diplomatică și și-a exprimat interesul pentru mediere, deși apartenența Finlandei la NATO i-ar putea reduce acceptabilitatea la Moscova;
- Mario Draghi, fost premier italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, perceput ca o figură echilibrată, fără reputație excesiv de dură față de Kremlin, dar care nu și-a exprimat public interesul pentru acest rol.
Surse apropiate de poziția Kievului susțin că emisarul ideal ar trebui să aibă sprijin european puternic, fără a proveni neapărat din UE, organizație pe care Putin o privește cu suspiciune.
Rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană poate ajunge, relativ repede, la un consens, ca să nu piardă șansa de a fi prezentă la negocierile de pace.
(Sursa foto: Pexels.com)
