Prețul energiei depinde de producători (peste 70% dintre aceștia sunt companii de stat) și de piață, dar până astăzi , piața pentru gaze este inexistentă și mică pentru energia electrică.
Sebastian Burduja face doi ani la Ministerul Energiei. Are câteva probleme rezolvate, dar marile lipsuri neacoperite de mulți ani rămân. Domnul Ministru al Energiei a fost invitat la Zinergy, singurul podcast românesc care dezbate probleme din energie. De aceasta data, nu a fost „O discuție lejeră pe problemele serioase ale energiei!”
Există capacități de producție de energie securitară dar sunt vechi, cu randamente mici, iar în câțiva ani trebuie să se închidă deoarece le expiră toate avizele de funcționare. În afară de căteva capacități regenerabile, căteva capacități de stocare de energie electrică, nu a mai fost finalizat nici un alt proiect. Au fost semnate multe contracte dar timpul de execuție este mare. La 1 ianuarie 2027 Reactorul 1 de la Cernavodă va fi închis pentru trei ani. Asta înseamnă o lipsă de 720 MWe în sistemul electro-energetic care probabil va duce la creșterea prețului.
Toate subiectele discutate în podcast au ca temă prețul energiei:
- Energia nucleară se va dezvolta. SMR-urile americane de la Doicești au intrat în faza a doua și Reactoarele 3 si 4 sunt în grafic;
- Hidroelectrica își va decolmata lacurile de acumulare;
- Proiectul Tarnița se reia cu speranța de a mai face un pas în plus;
- În ”Neptun Deep” s-au investit 4 miliarde de euro și se speră că va fi dat în folosință până în 2027;
- Proiectul ”Caragele” a început timid să producă;
- Combinatul Energetic Oltenia este „cea mai grea companie” a ministerului;
- Ministerul Energiei și ANRE nu s-au înțeles de-a lungul timpului;
- Un dialog al tuturor instituțiilor din industria energetică trebuie să existe pentru a transparentiza piața.
Noul episod din Zinergy, podcastul lui Cosmin Păcuraru pe probleme de energie, poate fi ascultat/vizionat AICI sau AICI.
Transcriptul interviului luat de Cosmin Păcuraru în podcastul Zinergy. Acesta poate fi ascultat/vizionat AICI sau AICI.
O parte din investițiile în energia securitară se vor finaliza
Cosmin Păcuraru/Presshub : Salut! Sunt Cosmin Păcuraru la Zinergy. Astăzi nu este o emisiune lejeră, pentru că suntem la Ministerul Energiei și il avem invitat pe domnul ministru Sebastian Burduja. Vă mulțumesc că ne-ați primit. Domnule Ministru, discutăm despre prețuri azi. Dar începem cu producția.
Nuclearelectrica: Știm că în 1 ianuarie 2027 Reactorul 1, 720 de MW electrici, intră în retehnologizare. Asta înseamnă că o să avem lipsă 720 de MW electrici în sistem. Cam pe unde ne situam noi cu investițiile. Ne-ați adus la cunoștință că s-au încheiat contracte …
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
România e într-o poziție mult mai bună decât în anii anteriori. Și nu e o chestiune de propagandă. E o chestiune de date. Țin sa vă spun că anul trecut am pus în funcție 1.251 de MW.
Fotovoltaic si eolian, o bună parte, dar și grupul 5 de la Rovinari pe care putem să contăm, 330 de MW, un hidroagregat la Bicaz, care era indisporibil de ani de zile s-a finalizat lucrarea, vreo 54 de MW, un parc eolian iată la Megidia, 30 de MW, cred că e primul după ceva ani de zile în țara asta, și finanțat din PNRR la RomCIM și au început să apară și bateriile. Deci remarcăm faptul că dacă am pornit anul trecut cu undeva la 8 MWh capacitate, acum când vorbim avem 400 de MWh. Deci ăsta deja e un lucru important și ieri am văzut pe vârful de consum de seara energia activă pe la 94 de MW. Deci e o cifră care nu a mai fost în sistemul energetic și acest lucru contează. Sigur că pentru înlocuirea unei capacități de producție în bandă, cum e unitatea 1, pentru care în primul rând eu mă bucur că suntem în grafic cu proiectul, pentru că ea nu putea fi operată după 2027. Anul trecut, pe finalul anului, am semnat ultimul contract pentru Nuclearelectrica. Sunt implicați bineînțeles canadienii, dar și corenii care sunt foarte serioși ca HMP-ul cu Samsung subcontractor, adică sunt firme mari.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Ați fost anul trecut în Corea și s-au perfectat niște legături și am impresia că și niște contracte cu Doosan.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Acelea sunt mai degrabă pentru SMR-uri. Acolo se produc deja niște piese pentru SMR-uri. Sigur trebuie să fie pentru Statele Unite, dar pot fi și pentru proiectul românesc.
Înlocuirea acestei unități trebuie făcută tot de grupuri în bandă și acolo speranțele noastre se leagă de Iernut și se leagă întreabări de Mintia. De ce se leagă de Iernut? Pentru că acolo mai avem 3% rest de execuție.
Ordinul de reîncepere a lucrărilor din august anul trecut s-a dat cu un procent de finalizare de 80%. Adică aceste 17% sunt vizibile în șantier și se văd că s-a lucrat. E adevărat că nu s-a lucrat în ritmul la care ne-am fi dorit noi, mai ales începând cu 1 ianuarie.
De ce? Duro Felguera, independent de voința României, a intrat în niște dificultăți financiare ca urmarea unor alte contracte din Algeria, dacă nu mă înșel.
Probleme cu termocentrala de la Iernut
Cosmin Păcuraru/Presshub : Când de gata e Iernutul?
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Anul ăsta sigur va fi gata. Eu le-am propus la visita mea din șantier, din martie, ca în mai, măcar final de mai, să fie first fire. Deci să înceapă testele. Acum, cel mai important este că s-a reușit, chiar zilele trecute, să fie semnate aceste convenții tripartite, care permit Romgazului să plătească direct GE, General Electric, deci principalul subcontractor, pentru că ei, din păcate, ca urmarea problemelor, Duro Felguera, nu mai erau în șantier. Și acum revine GE în șantier și se termină contractul. Care sunt soluțiile noastre?
Dacă Duro Felguera intră în faliment, Romgazul poate prelua conform legii acest contract și să-l ducă la întrepriză proprie cu GE și cu restul firmelor până la capăt. Dacă nu intră în faliment și rămâne în acest concordat preventiv, că ne place până ne place, trebuie să-l ducem la bun sfârșit cu ei. Să vină acum o firmă să preia ultimul 3%, să facem iar licitație, înseamnă un dezastru.
De altfel, s-a ridicat domnul Peiu, de exemplu, de la A.U.R., a ridicat chestiunea asta și în Parlament la o moțină mai cezură. Dar de ce s-a asemnat-o cu Duro Felguera? Pentru că n-a vrut nimeni să preia o centrală terminată la 80% și să o ducă la capăt. Nu s-a putut altfel. Și așa, ca să convingem Duro Felguera să revină în proiect, s-a fost nevoie de un efort realmente foarte complex.
Termocentrala de la Mintia – 1050 MW va fi gata anul acesta
Plus Mintia, iertare, că acolo, de fapt, e o putere instalată mult mai mare, 1.750 MW, unde pe toate cifrele, pare că la finalul anului, mi-e și frică să o spun, prima parte, deci 1.050 MW, dar deja compensăm o dată și jumătate reactorul de la Cernavodă, plus diferența anul viitor până în toamnă.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Asta e diferența între privați și stat, domnule ministru.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Da, e adevărat, sigur că ei au reguli de licitație mult mai puțin rigide, își permit să plătească.
Agenția Națională de Achiziții Publice se împotrivește schimbării legislației achizițiilor
Cosmin Păcuraru/Presshub : Pe lista mea era trecut și legislația privind achizițiile publice. Se poate face ceva, pentru că ministerul, guvernul, este inițiator legislativ. Să poate face ceva în privința schimbării acestei legi, pe care eu o consider foarte ticăloasă, pentru urgentarea investițiilor statului român. Să nu uităm că 70% din industria energetică aparține statului român.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Așa este. Vă spun din ce am încercat noi să facem. Eu am scris o propunere legislativă, în urma unor sesizări pe care le-am primit de la Hidroelectrica, că pentru diverse proceduri ei au nevoie de anumite componente și conform procedurilor licitației, nu doar că se întârzie, dar riscă să se aleagă și cu un utilaj care nu e conform cu ce au ei nevoie.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Păi asta e problema, pentru că și eu știu licitații care au fost întârziate conform legii. Adică să ajungi la trei ani de la începerea proiectării și până la licitația pentru utilaje, deja tehnologia ar putea fi perimată sau mult mai scumpă.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Punctul de vedere al ANAP-ului, Agenția Națională de Achiziții Publice, nu a fost favorabil în inițiativă noastră (de schimbare a legislației), deci nici n-am inițiat-o formal, pentru că ne-au spus că se încălcacă o directivă europeană și atunci inițiativa de schimbare a legii se va bloca oricum pe parcurs. N-am renunțat la idee, trebuie să ne așezăm iarăși cu ANAP-ul la masă și să vedem cum rezolvăm problema, că ea există, ne-o spun companiile și o vedem cu ochii noștri. În plus, nu mi se pare normal și aici putem discuta dacă a fost o problemă la Hidroelectrica sau e o problemă cu legislația, să ai cinci licitații ieșuate la Vidraru și abia la a șasea să te chinui și să o atribui în sfârșit.
Sigur, e o firmă din Croația destul de serioasă, au venit și la minister să se prezinte, par serioși, dar totuși au trecut niște ani de zile.
Nu știm când se vor decolmata lacurile de acumulare
Cosmin Păcuraru/Presshub : Ați spus ceva de când se decolmatează lacurile Hidroelectrica. Se discută de 15 ani, 20 de ani de această decolmatare. Eu văd că ei vor să pună fotovoltaice pe lacuri, dar nu se gândește nimeni la decolmatarea lacurilor. Conform datelor din Transeletrica, cam 33% din lacurile Hidroelectrica sunt colmatate.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Hidroelectrica, ani de zile, a trăit din exploatarea unor active de pe vremuri, din munca părinților, bunicilor și așa mai departe. Și pentru companie e un salt să se gândească și la lucrări de mentenanță, asta e realitatea, trebuie să o spunem, și la lucrări noi de tipul Tarnița Lăpuștești sau de tipul unor proiecte de panouri fotovoltaice flotante în parteneriat cu Mazdar, cu marea firmă din Emiratele Arabe Unite. Eu știu că se lucrează la asta, eu pot să constat că anul trecut a avut o execuție pe investiții triplă față de anul de dinainte, adică se simte un suflu în oră la hidroelectrica.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Adică statul n-a venit și le-a luat banii.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Ba da, le-a luat banii, dar tot au avut bani suficienți încât să execute de trei ori mai mult ca anul trecut și anul ăsta și-au propus un buget de investiții de vreo trei ori mai mare decât anul trecut. Adică pare a fi o traiectorie corectă acolo și eu îmi doresc ca echipa de conducere de acolo să continue și să facă aceste lucruri și să-și asume proiecte noi.
Stocarea crește – Sinteza Oradea în contract cu americanii
Uitați, ieri o veste bună, sigur, nu e pentru hidrocentrale, dar e pentru parcul de la Crucea, în care au semnat un contract pe baterii cu un consorțiu de companii românești, eu le respect foarte mult, sunt băieții de la Prime Batteries și cei de la Enevo au câștigat contractul și o să pună o capacitate de baterii de 70 ceva de MWh la Crucea.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Și cred că acum un an s-a încheiat un contract tot pentru stocare, de data asta chimică, ceva la Oradea.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Voi referiți la Lockheed Martin, probabil? Lockheed Martin a investit într-o baterie de ultimă generație care nu depinde de materialele critice din China, este o baterie care a fost deja pusă în funcție la Ford Carson, una dintre cele mai cunoscute baze americane militare.
Cosmin Păcuraru/Presshub :
În ce stadiu e investiția? De câte ori aud că se face o investiție străină, în special americană, în România, mă bucur.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Acolo noi am semnat contractul din PNRR, e un apel pe producție de baterii și le dăm 25 de milioane de euro grant. Sinteza Oradea s-a obligat să vină cu încă 25 de milioane și, practic, deja în mijlocul anului viitor trebuie să fie operațională capacitatea asta. Sigur, acolo componenta cheie este acest electrolit care se cheamă Negolite și care, de fapt, e patentul Lockheed. În rest, bateria în sine e în două recipiente și niște săruri. Deci, odată ce avem producția acestui electrolit, sinteza are capacitatea să o facă, atunci vom putea să deservim o piață, zic eu, în mare dinamică, pentru că e exact genul de baterie care se pretează la aplicații duale, aplicații militare, baze militare.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Și poate fi mutată destul de repede.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Asta e marel avantaj. Și asamblată on-site. Deci, nu e o linie, efectiv, de producție într-o fabrică …
Proiectul SMR-urilor de la Doicești evoluează
Cosmin Păcuraru/Presshub : Modularitate și tranziență. Exact. Am ajuns la SMR-uri, NuScale … O declarație al unui invitat de-al meu, m-a spus domnia sa, că e puțin întârziat proiectul. Nu știu ce înseamnă chiar puțin întârziat Doiceștiul. Eu mă întreb întotdeauna, de ce nu se face acum? Pentru că, în Statele Unite, cei care se ocupă de aprobările de securitate, și-au făcut treaba. CNCAN-ul nostru înțeleg că și el vrea mai repede. De ce nu se poate face mai repede, pentru că avem nevoie de 465 de megavati ?
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Noi suntem în etapa a doua proiectului. Într-un proiect nuclear, știți foarte bine, sunt trei etape. Acesta e un studiu de detaliu, parte de mediu, de reglementare, și așa mai departe.
Sigur, exista și partea finanțării, care e foarte importantă. NuScale are acreditat, are certificat modelul de 50 de megavati, per modul, deja obținut în Statele Unite și cea mai matură tehnologie, și acum este într-un fel de recertificare pe modelul mai mare, de 77 MW, un model mai mare, care e și mai eficient din perspectiva investiție versus rezultat. Ei sunt într-o etapă avansată.
Înțeleg că până la jumătatea acestui an, cel târziu în toamnă, va fi certificat de NRC, dacă n-avem surprize. Și certificarea NRC-ului, Nuclear Regulatory Commission, va fi cumva recunoscută de CNCAN, e un protocol prin care destul de rapid va fi certificat și în România. După care, la finalul anului, începutul anului viitor, cel mai târziu, se ajunge la finalul etapei a doua, deci vom fi la Final Investment Decision Phase, adică FID, și atunci vedem exact cât ne costă, cine pune banii. Și sigur, proiectul în sine trebuie privit, nu în izolare, pentru că el va fi un proiect scump dacă îl facem doar pe acesta. În sine, secretul sau avantajul acestei tehnologii este că are economii de scară. Cu cât faci mai multe module, cu atât costul per modul scade.
Și proiectul de la Doicești, deci această conversie a unei termocentrale pe cărbune de prestigiul în România, va fi un model și pentru alte situri din România și pentru toată regiunea.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Îmi permite să explic audienței cum funcționează modelul acesta de business, pentru că multe persoane s-au ridicat și au spus mamă, nasol, fac experiențe aici pe noi. Nu! Modelul de business este modelul Coca-Cola. Ei vin cu pastila, sucul, și noi ne ocupăm de utilaje, de operare, de vânzare, de ceea mi se pare super business, mai ales că pregătim și specialiștii pentru celelalte țări din jur, plus că vom opera inclusiv SMR-urile poloneze.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Nuclearelectrica va fi poziționată extrem de bine să preia operarea unor centrale nuclear-electrice de tip SMR în alte state.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Și Turcia am înțeles că vor SMR-urile.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Chiar săptămâna trecută am vorbit cu omologul meu, îmi este și prieten ministrul Alpasan Bairaktar și e extrem de interesat de această tehnologie. Mai e un lucru foarte important, nu s-a spus unde a ajuns. Tehnologia NuScale este o tehnologie relativ scumpă față de alți competitori, dar e cea mai sigură.
E singura tehnologie care în caz de incident nuclear nu necesită evacuare. Are o zonă de protecție extrem de redusă, ceea ce o face pretabilă pe viitor la înlocuirea grupurilor pe gaz de la sisteme de termoficare, adică centrale în congenerare cu tehnologie SMR. Pentru încălzirea apartamentelor, ca să înțeleagă lumea.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Și ca să nu speriem pe nimeni, sigur. Orașul Cernavodă se încălzește cu o apă caldă de la Nuclearelectrica.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Așa este. Acolo e o tehnologie CANDU verificată, probată în decurs de decenii, dar și tehnologia SMR e sigură, trebuie să înțeleagă toți. E o tehnologie care funcționează pe submarine nucleare, pe spărgătoare de gheață de foarte mulți ani.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Eu vreau să îl invit pe domnul profesor Ionuț Purică, care e cel mai mare specialist român în nuclear.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Un om pe care îl apreciez foarte mult și veți vedea și o dovadă a aprecierii mele în perioada imediat următoare. Mai așteptați câteva săptămâni și o să vedeți că domnul profesor va putea să contribuie direct la acest proiect.
Tarnița – durerea ministrului !
Cosmin Păcuraru/Presshub :
Haideți să trecem și la alte companii. Tarnița, în ce stadiu se află? Și eu sunt un susținător al Tarniței, știți lucrul ăsta. Mai mișcă ceva? Le-ați tăiat capetele celor care au șuntat proiectul?
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Tarnița e și o bucurie și o durere. De ce o bucurie? Pentru că am reușit să-l reînviem. Acest proiect de la nivel decizional în România era considerat uitat complet și pus într-un sertar și sertarulului aruncată cheia.
Am spus de la începutul mandatului meu că avem nevoie de acest proiect, că ponderea de energie regenerabilă de producție intermitentă va crește și că trebuie să ne uităm, dacă nu avem noi încredere în judecata noastră, la ce fac alții prin jur și o să vedem că investesc în hidrocentrale cu acumare prin pompaj. În special la Austria, dar acum Bulgaria de exemplu vrea să dezvolte câteva proiecte, Serbia cu porție de Fier III.
Deci noi suntem condamnati să facem acest proiect. Acum SAPE l-a scos de două ori la licitație, studiul de fezabilitate ce trebuia refăcut. S-a avut un buget de 3 milioane de euro, rezultat dintr-o consultare de piață, nu din altceva, că n-am…
Cosmin Păcuraru/Presshub : E un alt motiv să schimbăm legea achizițiilor.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
După care, sigur, ne-am trezit că nu sunt ofertanți sau sunt declarați neeligibili, sau în fine au fost descalificați. Sau neserioși. După care, sigur, ne-am îndreptat către Hidroelectrica, pentru că în mod natural lacul inferior este la Hidro și nu poate să-l ducă singură.
Am zis hai să găsim niște parteneri internaționali serioși și am semnat un MOU cu Itociu, iar Itociu vine în parteneriat cu EDF. Sunt doi giganți ai energiei la nivel mondial. Ei au și capacitatea de a dezvolta cumva proiectul într-o logică de PPP, adică să investească, să atragă finanțări. După care, sigur, să-l exploateze o perioadă de timp, împreună cu Hidroelectrica. Am văzut tot felul de teorii conspiraționiste, că vezi, doamne, au ungurii un interes acolo și de aia nu se face. E o tâmpenie.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Noi am putea să facem stocaj și pentru ei pe bani.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Corect. Și pentru ei și pentru, mă rog, toată regiunea. Deci nu am renunțat sub nicio formă. Acum trebuie să se formeze acest joint venture. Se lucrează la parteneriatul de interacționare, acordul acționarilor între Hidro, Electrica, EDF și Itociu. Sunt bani.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Înțeleg că costă un miliard. Un miliard la câte investiții sunt. Eu cred că un miliard de puțin.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Da. Pentru studiul de fezabilitate, compania de proiect va avea bani. Pentru trei companii mari, câteva milioane de euro nu sunt o problemă. Problema e cum finanțăm ulterior. Și noi deja am discutat cu BERD-ul să facem o schemă pentru contracte pentru diferență (CfD), cum am reușit anul trecut pe eolian și solar. Și a fost de succes. Să facem pe stocare și să fie eligibile exact proiectele de hidrocentrale cu acumulare cu pompaj. Asta ar însemna că un număr de ani, vreo 15, de exemplu, după finalizarea proiectului, ar fi o garanție a prețului la care vinde energia electrică respectiva companie. Deci, este mult mai finanțabil. Și ăsta e un instrument pentru care avem banii în fondul pentru modernizare. Avem experiența de anul trecut. Deci e o cale deja bătută și eu am încredere că reușim să o facem.
Neptune Deep continuă deoarece decizia de investiții e luată in 2023
Cosmin Păcuraru/Presshub : Haideți să discutăm puțin și despre gaze. Neptun Deep. Eu pot să interpretez, nu știu cine, s-a apucat să foreze. Asta înseamnă că vine pacea? Aveți vreo informație pe care noi nu o știm? Dacă s-a apucat cineva să locuieze acolo, înseamnă că vine pacea.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Acum, decizia finală de investiții s-a luat la începutul mandatului meu. Eram în plin conflict armat, nu? Dar e o investiție de 4 miliarde de euro. Iarăși România nu cred că are opțiune să nu facă această investiție. Noi trebuie să o facem. Înseamnă 20 de miliarde de euro pe puțin la bugetul de stat. Acolo, sigur, vorbind de rezerve de minim 100 de miliarde de normal metri cubi, minim, subliniez și dublarea producției de gaz românesc. Deci șansa de a ne reînvia industria, șansa pentru Romgaz de a achiziționa Azomureș, și să aibă gaz ieftin să repornească producția de îngrășăminte chimice și multe alte lucruri. Din perspectivă securitară, noi avem un dialog foarte strâns cu instituțiile statului, nu mai zic cu investitorii, și eu cred că lucrurile vor fi gestionabile. Chiar dacă, sigur, nu e un proiect care să bucure Federația Rusă.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Socoteala e simplă. Federația Rusă poate să transporte în Europa 320 de miliarde de metri cubi. În 2021 Rusia a exportat în Europa 155 de miliarde de metricubi. 10 miliarde alea ale noastre, în plus, e un fleac pentru Rusia.
Caragele este pe lista de investiții a Romgaz
Cosmin Păcuraru/Presshub : Da, dar mie mi-a fi plăcut să contăm și pe Caragele. Romgaz e tot la dumneavoastră.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Este, și să știți că fac treabă bună. Uitați, în anul trecut și-au crescut producția la Caragele cu 22,48%.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Adică de la un metru cub la 22,4 metri cubi ?
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
De la 258 milioane de metri cubi la 316 milioane de metri cubi. Și nu s-au oprit. Ei continuă acolo investițiile.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Păi pe mine m-ar interesa Caragele să dea cât mai mult, pentru că știu că sunt 30-40 de miliarde de metri cubi pe care românii ar putea să-i folosească.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Vorbim de o investiție totală de 1,3 miliarde lei. Și uitați-vă anul ăsta, dau în funcțiune Sonda 78 Rosetti. Asta trebuie pusă în producție în Q2 2025. 76 Rosetti, Q4 2025. 54 Damianca, Q4 2025.
Cosmin Păcuraru/Presshub : 10 sau 100 de milioane de metri cubi ar fi pe an în plus?
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Asta vom vedea. N-am aceste cifre, nu știu dacă sunt certe până nu străpung anumite adâncimi. Dar știu, de exemplu, că în ultimele două luni, cu două sonde, au depășit 4.044 de metri, ceea ce pentru Romgas a fost un record până acum. Deci la adâncimea asta, că e Caragele Deep. Și sigur, se forează cu niște tehnologii așa cum le știm noi, dar e important este că această companie, așa cum este ea, deoarece sunt foarte mândru de ea, are Neptun Deep, care înseamnă investiții de un miliard de dolari, cumpărarea Exxon-ului, cu tot scandalul aferent și cu plângeri prin tot felul de locuri și niște oameni și-au asumat că altfel nu se întâmpla Neptun Deep acum.
Investiția de două miliarde de euro în Neptun Deep, în tot ceea ce se întâmplă acum acolo, studiază preluarea Azomureș, nu e un subiect simplu, are Caragele și mai are câteva proiecte la care lucrăm și o să vedeți și în Republica Moldova o implicare Romgaz, își va deschide filială foarte curând acolo și va putea să și facă furnizare. Deci se întâmplă lucrurile.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Da, să știți că mi-a promis domnul Sterian că o să fie și el la podcast. Ne știm din anii 90. Cu CE Oltenia ce se întâmplă? Și vă spun întrebarea asta și în sensul cum își dezvoltă trecerea de la cărbune la gaz și dacă s-au stopat toate neregurile de acolo și de care încă mai scrie presa.
CE Oltenia – o companie foarte grea pentru Ministerul Energiei. ”Cărbunele” nu se inchide !
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Ceo e o companie foarte grea. E probabil cea mai grea companie din portofoliul nostru. Eu mă bucur că am cu cine lucra acolo. Îl respect pe domnul Plaveti. E un bun expert. A condus ANRE-ul, dar e și un foarte bun manager. Și a făcut câteva lucruri notabile. În primul rând, n-am avut incidente majore acolo. N-am avut incidente majore de când sunt eu ministru. N-am avut conflicte de muncă majore. Am reușit să ținem acolo angajați, inclusiv oamenii pe durată determinată. Sigur, e nevoie de ei în producție. N-am avut cheltuiele excesive și lucrează acum la renegocierea planului de restructurare, iar noi lucrăm la renegocierea PNRR-ului. Pentru că în înțelepciunea sa, România, sau mă rog, niște indivizi și-au asumat în PNRR că la 1 ianuarie 2026, punem lacătul la CEO.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Deci s-a renegociat .
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Suntem în curs de renegociere și nu e un subiect deloc simplu. De ce? Ai ajutorul de stat peste 2 miliarde de euro. Deci dacă nu ți aprobă renegocierea planului, ai ajutorul de stat ilegal, punem cruce. Ai jalonul PNRR, jalonul 119, care înseamnă scoaterea din funcțiunea 1.755 de MW cărbune și introducerea a 1.300 de MW pe gaz. Ele veneau în paralel. Problema este că, de exemplu, la Ișalnița, grup de 850 de MW scos la licitație, nu s-a prezentat nimeni. Prețurile la turbinele pe gaz au explodat de peste 50%. Înțeleg că e o cerere foarte mare din Ucraina. Și a trebuit să refacem bugetul și să le scoatem la licitație, în târziere șase luni, un an de zile. La Turceni, este un parteneriat cu o companie privată, 50% CEO, 50% partenerul privat.
Deci orice decizie acolo trebuie luată prin consens cu partenerul privat, care a câștigat că a fost o licitație ca să intre în aceste parteneriate. Rezultă o serie de blocaje administrative. Grupul de la Turceni e acum în licitație, 475 de MW. Ne apucăm de ele, dar durează licitațiile … neînțelegeri, birocrație … Și cauze independente de noi, că noi pe asta marșăm în fața comisiei și e corect, dacă au explodat prețurile la turbine pe gaz, ce vreți să fac? Nu e în controlul României. Deci de asta am propus noi 4 ani de prelungire pe grupurile de la CEO, între timp să terminăm mișoaneța și Turceni.
În piața de enrgie, ”când e lumină, e și concurență. Când e concurență, e un preț mai bun !”
Cosmin Păcuraru/Presshub : După calculurile mele pe care le-ați citit în presă, dacă s-ar închide cărbunele cu închiderea temporară a Reactorului 1, România ar fi ajuns la un import, în cel mai urât scenariu de vreo 30% din consum. Ceea ce evident că ne dorim și asta implicit ar fi dus la creșterea prețurilor la energie eletrică. Când veni vorba și ultimul subiect, legislația piețelor de energie.
Am anunțat și am și scris articole precum că pe piața de gaz, doar 1% este transacționabil la vedere, restul este pe sub masă, contracte bilaterale, nu prea se știe nimic despre ele. Și nici ANRE-ul, care în principiu a trebuit să ne furneze datele, nu ne spune nimic, iar pe piața de energie electrică în jur de 25% sunt transacționate pe OPCOM. Ce putem să facem? Știu că nu aveți nicio responsabilitate în zona piețelor.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Nu vreau să fug de răspundere, nu e stilul meu. În același timp sunt prudent. De ce? În general, între minister și ANRE, a existat o relație mai sensibilă. E colegul meu de partid. Dincolo de asta, că îl consider un prieten. Nu asta e problema. Problema este că atunci când începi să-ți dai cu părerea despre treaba altuia, riști să-l superi și vreau să fiu elegant.
Cred că e bine să aveți un dialog similar cu George Niculescu. El e un tip deschis. Așa-l cunosc eu. Noi am încercat prin ordonanța 6 să mai transparentizăm, de exemplu, marjele furnizorilor. Acum se comunică cu clientului final. Am discutat și cu OPCOM, am discutat și cu BRM-ul. Haideți să vedem cum mai transparentizăm aceste piețe. Știți? Când e lumină, e și concurență. Când e concurență, e un preț mai bun. Deci câștigă consumatorul final. Acum, mai sunt lucru de făcut. Eu cred că, deși sunt liberal și îmi doresc o piață liberă, nu puteam să scoatem compensarea plafonată. Era complet neînțelept în context.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Am scris să sunt de acord cu lucrul ăsta. Până când nu există o piață bine reglementată și stabilă, nu are niciun rost să discutăm despre scoaterea plafonării și subvenției.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
La gaze, nu avem o problemă pe compensarea plafonără. Nu vin furnizorii să ceară bani pentru compensări, pentru că fluxul e așa de așa natură reglat cu plafonarea de la producător la 120 până la clientul final la 0,31, că nu se vine cu compensări. Și avem producătorii noștri.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Bun, dar eu vreau să vă am la vedere toate tranzacțiile.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Eu sunt întru totul alături de dumneavoastră și chiar mi-ar plăcea să facem o dezbatere și cu ANRE, și cu OPCOM, și cu BRM.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Și cu Parlamentul …
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Și cu Parlamentul categoric, în care să facem lumină în piața energiei. Asta mi se pare un lucru esențial pentru, pentru concurență și pentru prețuri mai bune.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Mersi de idee. Să știți că chiar o să militez pentru a strânge la o masă și a lucra pe transparentizarea piețelor de energie. Pentru că nu-i normal așa ceva.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Noi am avut genul ăsta de discuții. Dar e foarte bine dacă le puteți face și dumneavoastră. Și sigur că pe anumite dorințe pe care le aveam, să transparentizăm anumite tranzacții bilaterale, mi s-a spus, dom’le, creați o problemă nouă producătorilor de concurență. Sau furnizorii au spus, dom’le, dacă știe concurentul meu că am luat la un anumit preț, poate o să vrea și el, poate nu este să se aducă pe bursă, pentru că măcar, nu știu, retrospectiv vorbind.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Să ne spună în rapoartele lor, s-au tranzacționat atâtea miliarde de metri cubi în atâtea tranzacții.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Cred că asta fac. Cred că fac. Repet, nu vreau să mă bag în ciorba altuia.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Atât timp cât domnul președinte Niculescu nu se aduce în parlament să răspundă la întrebări și trimite fel de fel de directori din ANRE care n-au nicio treabă.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei:
Problema e, dacă reușim să ajungem împreună într-o masă rotundă, la o listă de măsuri de transparentizare, agreată de toată lumea, sau dacă nu sunt agreate, trebuie să spună foarte clar și transparent de asemenea, de ce nu agrează aceste măsuri. Nu știu, producătorii, furnizorii, ANRE-ul poate, sau BRM sau OPCOM, dar din discuțiile noastre cu operatorii piețelor, ei n-au o problemă de transparentă. Deci de acolo mă aștept să găsim deschidere.
Cosmin Păcuraru/Presshub : Dom’le, ministru, vă mulțumesc foarte mult.
Citește și: Manipularea piețelor de gaze. Securitatea energetică națională pusă pe butuci
Citește și: De ce prețul la gaze în România este uneori mult mai mare decât in Europa?
Citește și: Investițiile energetice ale României între oportunitate și riscuri geopolitice
Citește și: „România crește dar nu se dezvoltă” , spune analistul economic Bogdan Belciu
Citește și: Efectele corupției în energie. Nimic despre cauze!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
