Conflictele teritoriale între republicile sovietice și post-sovietice au început înaintea prăbușirii URSS, dar strategia de dominație prin șantaj, respectiv prin intermediul conflictelor înghețate a fost adoptată și rafinată de Moscova după 1991.
Primul a fost conflictul din R. Moldova, scurtul război de pe Nistru, în care forțele separatiste transnistrene s-au bucurat de sprijinul masiv al trupelor rusești din regiune. Acest „conflict înghețat” (din fericire pentru viețile oamenilor) este însă unul din obstacolele în calea unei aderări rapide și complete a R. Moldova la Uniunea Europeană. Sau în calea Planului B al Chișinăului, unirea cu România, dacă aderarea la UE nu se materializează suficient de repede.
Conflictul armeano-azer legat de enclava armeană Nagorno Karabah din Azerbaidjan a izbucnit încă din 1989, cu multe faze calde. În 2023, după ultimul război, Armenia a pierdut întreaga regiune în favoarea Azerbaidjanului vecin, deși se baza și spera la sprijinul Rusiei, care avea și puține trupe de menținere a păcii în regiune.
Între timp, în cursul campaniei electorale pentru alegerile generale din 7 iunie, pe care le-a și câștigat, premierul armean Nikol Pașinian (foto) a făcut din eșec un avantaj (nu chiar victorie).
Folosind un raționament care ar putea fi valabil și în cazul problemei transnistrene.
Opoziția a încercat să transforme pierderea regiunii Nagorno Karabah într-un argument electoral împotriva premierului Nikol Pașinian, acuzându-l că a cedat pământuri istorice armene dușmanilor țării. În schimb, Pașinian a încercat să întoarcă tema în favoarea sa, susținând că obsesia pentru Karabah a blocat Armenia într-un conflict permanent și într-o dependență excesivă de Rusia.
Potrivit acestuia, acceptarea pierderii regiunii este un pas dureros, dar necesar pentru construirea unui viitor mai sigur și mai prosper.
Cu toate acestea, Pașinian se confruntă în continuare cu obstacole importante. El nu a obținut majoritatea calificată necesară pentru organizarea unui referendum constituțional care să elimine anumite formulări pe care Azerbaidjanul le interpretează drept revendicări teritoriale asupra Nagorno-Karabahului.
Baku consideră această modificare una dintre condițiile esențiale pentru semnarea unui acord de pace definitiv.
Cum să divorțezi când nu ai banii?
Orientarea politică a lui Pașinian l-a adus în conflict cu Moscova, care a exercitat timp de decenii o influență considerabilă asupra politicii și economiei armene.
Înaintea alegerilor, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Armenia, deși nu a depus oficial o cerere de aderare la Uniunea Europeană, urmează „același drum ca Ucraina”.
În ultimele săptămâni, Moscova și-a înăsprit presiunile economice, introducând restricții comerciale care afectează exporturile armene de flori, pește, fructe și celebrul coniac armean.
Pe măsură ce Armenia s-a apropiat de Occident, Uniunea Europeană și-a intensificat sprijinul.
Bruxellesul a alocat 30 de milioane de euro pentru forțele armate armene și alte 270 de milioane de euro pentru dezvoltarea economiei și susținerea procesului de integrare europeană.
În paralel, Erevanul a semnat recent declarații de parteneriat strategic cu Marea Britanie și Franța.
La începutul lunii mai a avut loc și primul summit Armenia–Uniunea Europeană, găzduit de capitala armeană. Printre invitați s-a aflat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat la prima sa vizită oficială în Armenia, gest care a provocat iritare la Moscova.
Pașinian a transmis un nou semnal de distanțare față de Kremlin atunci când a refuzat invitația de a participa la parada militară din 9 mai de la Moscova, dedicată Zilei Victoriei.
Conștient însă de dependența economică profundă a Armeniei de Rusia și de importanța gazului rusesc ieftin pentru economia țării, premierul a promis după alegeri că va continua o politică externă echilibrată.
„Nu se pune problema unei alegeri între Rusia și Occident”, a declarat el.
Pașinian a beneficiat în ultimii ani de o creștere economică puternică, alimentată de afluxul de capital și de companii rusești care s-au relocat după invazia Ucrainei. Guvernul său a investit masiv în regiunile țării, unde sprijinul electoral pentru premier rămâne cel mai solid.
Totuși, observatorii remarcă și o personalizare tot mai accentuată a puterii în jurul lui Pașinian. Criticii săi îl acuză de tendințe autoritare într-o țară care rămâne una dintre puținele democrații funcționale dintr-o regiune dominată de lideri autoritari.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
