Partidul de guvernământ din Armenia, Contractul Civic, condus de premierul Nikol Pașinian, a obținut 49,81% din voturi la alegerile parlamentare, potrivit rezultatelor parțiale anunțate luni de Comisia Electorală Centrală a Armeniei.
Principala formațiune de opoziție, Armenia Puternică, a acumulat 23,29% din sufragii.
Rezultatele finale sunt așteptate luni seară sau marți dimineață.
O victorie „istorică”, un pas spre UE
Pașinian a declarat luni că formațiunea sa proeuropeană a obținut o „victorie istorică” în scrutinul parlamentar.
Alegerile parlamentare, primele organizate după ce Armenia a pierdut controlul asupra enclavei separatiste Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, în 2023, au fost văzute ca un referendum politic între Pașinian, susținut de președintele american Donald Trump, și principalul său adversar, oligarhul ruso-armean Samvel Karapetian.
„Viitorul Armeniei înseamnă consolidarea independenței, a statului de drept, a democrației și a instituțiilor statului”, le-a declarat Pașinian jurnaliștilor după ce și-a exprimat votul duminică, relatează Reuters.
Premierul a subliniat că guvernul său va continua reformele democratice cu sprijinul Uniunii Europene.
„Vom continua pe drumul reformelor democratice, cu sprijinul partenerilor noștri europeni. Uniunea Europeană este principalul nostru partener în implementarea acestor reforme”, a spus el.
…și ce spune Rusia?
Campania electorală a fost marcată de acuzații privind o posibilă ingerință a Rusiei.
Citește și: Armenia, alegeri și dezinformare: votul din 7 iunie într-un câmp de influență Rusia –Occident
Autoritățile armene au anunțat sâmbătă arestarea a peste 40 de persoane suspectate că au participat la cumpărarea de voturi, în cadrul unei anchete privind o presupusă rețea de fraudare electorală asociată partidului pro-rus Armenia Puternică.
Potrivit presei locale, șase dintre mandatele de arestare îi vizează pe membri ai formațiunii lui Karapetian. Comentând arestările, liderul opoziției a declarat că acestea „nu vor schimba opțiunea alegătorilor armeni”.
Fondatorul Armenia Puternică și-a desfășurat campania electorală din propria reședință, după ce a fost plasat în arest la domiciliu în iulie anul trecut, fiind acuzat că a făcut „apeluri publice la preluarea puterii”.
Karapetian respinge acuzațiile și afirmă că dosarul are motivații politice.
Duminică, el a fost escortat de autorități la o secție de votare, unde a făcut scurte declarații presei înainte de a reveni la domiciliu. „Poporul armean va face alegerea corectă și Armenia va avea, în sfârșit, un guvern legitim”, a afirmat Karapetian.
În luna mai, Reuters relata că Rusia analiza posibilitatea de a aduce zeci de mii de cetățeni armeni stabiliți pe teritoriul rus pentru a participa la alegeri, într-o tentativă de a slăbi poziția premierului.
După invazia rusă pe scară largă în Ucraina, în 2022, premierul Pașinian a început să apropie Armenia de Occident. Deși țara face în continuare parte din piața comună dominată de Rusia, sprijinul populației pentru Moscova s-a prăbușit după ce forțele ruse nu au intervenit eficient atunci când Azerbaidjanul a preluat controlul asupra Nagorno-Karabahului în 2023.
Citește și: Armenia-Azerbaijan: primele semne de dezgheț economic după decenii de blocaj
La acel moment, Pașinian declara pentru Politico că „forțele ruse de menținere a păcii și-au ratat misiunea”.
Ulterior, guvernul său și-a orientat politica externă spre Uniunea Europeană și Statele Unite.
În 2024, Erevanul și-a suspendat participarea la alianța militară condusă de Rusia, iar de atunci autoritățile armene și-au exprimat deschis dorința de a adera la Uniunea Europeană, o poziție care a provocat nemulțumirea Kremlinului.
Citește și: Frâna rusească: căile ferate ale Armeniei pierd șansa de a deveni nodul de legătură spre UE
