Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, vineri, 18 septembrie 2026, cu 4 voturi la 3, să nu sesizeze Inspecția Judiciară pentru verificări privind o posibilă încălcare a independenței procurorilor de către procurorul general Cristina Chiriac, în legătură cu cererea acesteia de strămutare a unui dosar aflat pe rolul Curții de Apel Craiova.
Inițiativa aparținuse procurorilor CSM Bogdan Staicu (vicepreședintele Consiliului), Claudiu Sandu și Emilia Ion, care au susținut că demersul șefei Parchetului General ar fi afectat independența procurorilor și ar merita verificate de Inspecția Judiciară. Aceștia au votat, și vineri, în favoarea sesizării, dar au rămas în minoritate după ce Horodniceanu nu s-a mai abținut și după ce Chiriac a votat în propria cauză, a doua oară. Astfel, împotrivă s-au pronunțat procurorul Daniel Horodniceanu, procuroarea Cătălina Sîntion, ministrul Justiției Cătălin Predoiu și procurorul general Cristina Chiriac.
Cum s-a ajuns la balotaj și apoi la vot final
O primă rundă de vot, desfășurată miercuri, 16 septembrie, s-a încheiat la egalitate, 3 la 3. Potrivit relatării PRESShub de la acea ședință, ministrul interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, a participat la discuții după o perioadă mai lungă de absență, prezența sa fiind contestată de procurorul Claudiu Sandu, care a pus sub semnul întrebării dreptul de vot al unui ministru dintr-un guvern demis. Predoiu a răspuns că nu există o prevedere legală care să-i interzică participarea la ședințele Consiliului chiar și în această situație.
La acel prim vot, Daniel Horodniceanu s-a abținut, cerând timp suplimentar pentru a studia actele de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, iar Predoiu, Chiriac și procuroarea Cătălina Sîntion au votat împotriva sesizării Inspecției Judiciare. Rezultatul a fost un balotaj în care Cristina Chiriac a votat practic în propria cauză, aspect semnalat drept problematic chiar de surse din interiorul CSM, votul urmând să fie reluat vineri.
În ședința de vineri, Horodniceanu și-a schimbat poziția și a votat, alături de Sîntion, Predoiu și Chiriac, împotriva sesizării, ajungându-se astfel la scorul final de 4 la 3.
Ce a declanșat disputa
Controversa pornește de la un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Craiova, în care o petentă contestase o soluție de clasare dintr-un caz de corupție ce viza și magistrați. Potrivit relatărilor de presă, în ședința din 11 septembrie judecătoarea Sorina Marinaș a pus în discuția părților sesizarea CJUE cu două întrebări preliminare, vizând dacă infracțiunile de corupție comise de magistrați pot fi anchetate exclusiv prin mecanismul informal cunoscut drept „SIIJ 2” și dacă un judecător poate fi recuzat sau declarat incompatibil pentru simplul fapt că a pus în discuție sesizarea Luxemburgului.
Cu o zi înainte de termenul stabilit pentru concluzii, procurorul general Cristina Chiriac a cerut personal Înaltei Curți strămutarea dosarului de la Craiova la București, invocând lipsa de imparțialitate a judecătoarei Marinaș. Cererea a fost admisă în timp record de instanța supremă, condusă de Lia Savonea, care a preluat dosarul și a anulat totodată actele dispuse anterior de judecătoare. Decizia a fost luată cu opinia separată a unuia dintre judecătorii completului.
Gestul procurorului general a fost descris în presă drept fără precedent, întrucât șefii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova ar fi refuzat inițial să formuleze ei înșiși o cerere de recuzare sau de strămutare, Chiriac intervenind personal peste capul parchetului din subordine.
Apărarea lui Chiriac
Chiriac a susținut, în cadrul dezbaterilor din CSM, că decizia sa nu a afectat independența procurorilor, asigurându-i pe colegi că aceasta „va fi respectată”. Poziția sa a fost însă contrazisă chiar de o consultare internă a Ministerului Public din februarie 2026, în care majoritatea procurorilor se pronunțase pentru revenirea anchetării magistraților în competența DNA, apreciind actualul mecanism drept disfuncțional.
Procurorul Claudiu Sandu a calificat dur decizia de vineri de respingere a sesizării, avertizând că aceasta creează un precedent prin care procurorul general ar putea interveni în orice dosar aflat pe rolul unei instanțe. Sandu a mai pus sub semnul întrebării, în ședința de miercuri, și compatibilitatea unor membri ai Secției de a vota în acest caz. „În umila mea opinie, Procurorul General a acționat in afara oricărei prevederi legale in conditiile in care, nu există nici un text de lege care sa il abiliteze sa ceara stramutarea unei cauze.
Chestiunea este si mai complicata deoarece PG s-a manifestat călcând în picioare voința procurorului de ședința care a opinat ca nu se impune formularea unei cereri de stramutare sau de recuzare a judecătorului. Trecând peste independenta procurorului de sedinta, procurorul general a formulat cererea de stramutare.
Nu pun în discuție legalitatea și temeinicia soluției pronunțate de ÎCCJ și nici urgența cu care s-a acționat. Pun in discuție însă comportamentul Procurorului General care, prin formularea acestei cereri a deschis cutia Pandorei.
Nimic nu mai oprește acum PG să intervină în orice dosar, la orice moment, fara a avea vreun temei. Practic, ne-am întors înainte de 1989 cand procuratura era doar o anexa a partidului stat. Prin hotărârea de azi, Secția pentru procurori a CSM a girat aceasta întoarcere in timp, a anulat toate câștigurile din ultimii 30 de ani sub aspectul independentei procurorului si a lovit naprasnic in onoarea profesiei de procuror”, a mai susținut Sandu.
