CCR a secretizat averile politicienilor la cererea unei funcționare a Avocatului Poporului. Aceasta este soția lui Valentin Chițan, fost director al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), cel care nu și-a declarat corect averea.
O angajată pe postul de consilier la Avocatul Poporului, instituția care ar trebui să apere cetățenii de abuzurile statului, a oferit judecătorilor Curții Constituționale a României șansa să anuleze mare parte din legislația de integritate din România.
Sesizarea Laurei Chițan a fost înregistrată la CCR în anul 2019. Judecătorii constituționaliști au decis, cu o lună înainte de depunerea declarațiilor în acest an, să anuleze această obligație pentru toți funcționarii și politicienii, tocmai în baza solicitării Laurei Chițan.
Aceasta este soția lui Valentin Chițan, fost director adjunct al AVAS în perioada 2011-2012. Tocmai acesta și-a ascuns veniturile reale în declarația de avere a soției.
Pe lângă faptul că declarațiile de avere vor fi secretizate, asemănător declarațiilor fiscale depuse la ANAF, documentele depuse de mâine la ANI nu trebuie să mai conțină bunurile și interesele soților sau soților, a mai decis CCR.
Persoana care a obținut decizia Curții Constituționale a României (CCR), conform căreia declarațiile de avere și interese ale funcționarilor publici nu mai trebuie să fie publice, este Laura Dumitrița Chițan.
Lucrează la instituția care trebuie să protejeze cetățenii de abuzuri
Aceasta este consilier în cadrul instituției Avocatului Poporului, funcție pe care o deține din 2017. Paradoxal, exact instituția care are ca misiune apărarea cetățenilor de abuzurile autorităților publice este inițiatoarea unui demers ce favorizează lipsa de transparență.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, pe 29 mai 2025, că declarațiile de avere și interese ale funcționarilor publici nu mai trebuie să fie publice. Astfel, informațiile esențiale despre bunurile și veniturile demnitarilor și ale rudelor acestora vor fi disponibile doar pentru Agenția Națională de Integritate (ANI), și nu pentru cetățeni sau presă.
Decizia controversată vine ca urmare a unei sesizări formulate în 2019, în Dosarul nr. 2296D/2019, înregistrat după sesizarea Tribunalului București în Dosarul nr. 45/301/2018. Excepția de neconstituționalitate se referea la articolele din Legea nr. 176/2010 care impuneau publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor.
Supărată că a fost amendată de ANI pentru declarația soțului
Potrivit datelor publice, Chițan a fost în trecut amendată de ANI pentru că nu a declarat veniturile soțului său, Valentin Marin Chițan, fost director adjunct al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Același AVAS a fost implicat, de-a lungul anilor, în numeroase scandaluri privind privatizări controversate ale unor companii de stat.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a fost o instituție publică aflată în subordinea Guvernului, responsabilă cu administrarea și privatizarea societăților comerciale aflate în proprietatea statului.
A fost desființată în 2012, atribuțiile sale fiind preluate de Ministerul Economiei. AVAS a fost implicată de-a lungul anilor în mai multe controverse privind vânzarea activelor statului la prețuri considerate nejustificat de mici.
Două case de vacanță între prima și ultima declarație de avere
Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în 2024, Chițan și soțul ei dețin:
- Două terenuri intravilane în Vâlcea și Giurgiu (aproximativ 7.000 mp),
- Două apartamente în București,
- Două case de vacanță (Giurgiu și Vâlcea),
- Un autoturism Skoda (fabricat în 2019).
În prima declarație de avere, din 2008, Laura Chițan și soțul său nu dețineau la acel moment casele de vacanță. Laura Chițan lucra în 2008 la Primăria Sector 5, condusă atunci de Marian Vanghelie.
La capitolul venituri, în 2023, Chițan a câștigat 76.861 lei din salariul de consilier la Avocatul Poporului, iar soțul său – 85.000 lei din activități de consultanță financiară.
Ce a decis CCR
Judecătorii constituționali au susținut că publicarea declarațiilor de avere pe internet „încalcă dreptul la viață privată”. Potrivit deciziei CCR, este suficient ca declarațiile să fie depuse la ANI, care are competența de a le verifica.
Publicarea acestora pe site-ul ANI sau al instituției din care face parte funcționarul nu ar fi „necesară și proporțională” în raport cu scopul de prevenire a corupției.
CCR a invocat standarde din dreptul Uniunii Europene și jurisprudența CJUE, susținând că obligația depunerii declarațiilor rămâne, dar accesul publicului la ele va fi restricționat. Decizia se aplică pentru viitor și nu afectează declarațiile deja publicate anterior în Monitorul Oficial.
În plus, CCR a mai decis ca de mâine declarațiile de avere și de interese depuse la ANI de funcționari și politicieni să nu mai conțină și date ale partenerilor de viață.
Tribunalul București, instanța care a sesizat CCR, a considerat că excepția este admisibilă.
Totuși, judecătorii de la tribunal au respins argumentele de fond, subliniind că transparența este un instrument esențial în combaterea corupției. Publicarea declarațiilor, susțineau aceștia, nu afectează dreptul de proprietate și nu este o încălcare disproporționată a vieții private, fiind justificată de interesul public.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
