România nu spune și nu face nimic, în vreme ce Republica Moldova se află într-una din cele mai grave crize de securitate din ultimii ani.
Șase aparate de zbor fără pilot au survolat Republica Moldova la sfârșitul săptămânii, iar cinci dintre ele au explodat la sol, provocând incendii și pagube.
Cu patru zile înaintea acestui atac, parlamentarii formațiunilor pro-ruse au inițiat procedura de suspendare a președintei Maia Sandu. Inițiativa lor nu are șanse, dar procedura face parte din războiul hibrid, la fel și interminabila criză politică din România, după cum sugera generalul în rezervă Adrian Ciolponea, până de curând militarul român cu funcția cea mai importantă în NATO.
Țintele Rusiei
Generalul Ciolponea spunea la jumătatea lunii septembrie în primul său interviu după trecerea în rezervă, acordat cotidianului Libertatea, că până în 2030, Rusia își va reface total capacitatea de luptă și că Europa mai are doar trei ani până atunci, „când Vladimir Putin sau cine va urma va lua o decizie cu ce va face cu această mașinărie de război”.
Generalul român crede că Rusia nu vrea să ocupe Europa, Berlinul sau Pariscul, dar că „poate folosi această probare continuă a graniței NATO și ocuparea temporară a teritoriului, vorbim de baltici, Polonia sau chiar România, pentru un schimb strategic cu SUA”. Și că, oricum, „pentru Federația Rusă, ce e temporar e permanent”.
România e deci pe lista scurtă a Rusiei. La fel și Republica Moldova, despre care fostul șef al CIA, David Petreus, declara în urmă cu două săptămâni că, „cel mai probabil”, va fi următoarea țintă a Moscovei.
Ce poate face această mică republică neutră fără ajutorul României? Deocamdată, după ideea parlamentarilor pro-ruși de suspendare a președintei Maia Sandu, România nu a spus nimic, nici prin Ministerul Afacerilor Externe, nici prin administrația prezidențială, iar tăcerea s-a păstrat și după atacul cu drone și rachete. Nu e chiar un abandon, ci o formă de ignorare a crizei securitare de peste Prut într-un moment în care Bucureștiul nu poate să-și stăpânească propriile sale crize suprapuse.
La Națiunile Unite, Nicușor Dan a numit R.Moldova „a doua țară cea mai afectată de război” și a promis sprijin politic și cooperare militară. Spațiul aerian al R.Moldova a fost încălcat de 44 de ori anul acesta de dronele rusești, iar 13 incidente s-au finalizat cu explozii.
Continuarea, în Deutsche Welle
(Sursa foto: Radu Miruță / Facebook)
