Unul dintre cele mai tergiversate proiecte ale Iașiului poate prinde ultimul tren de finanțare cu fonduri europene, deși acesta este cel mai avansat din țară, în raport cu investițiile similare din Cluj și Craiova. Construirea unui spital regional de urgență a fost unul dintre subiectele electorale preferate de politicieni în ultimii aproape 20 de ani. În tot acest timp, promisiuni au fost pe bandă rulantă, dar, în realitate, guvernele care s-au perindat la conducerea României au ținut proiectul blocat. Din 2015 există fonduri europene destinate unui nou Spital Regional de Urgență (SRU) la Iași. Ministerul Sănătății (MS) a semnat contractul de finanțare abia în decembrie 2019. Tot atunci a fost lansată și o licitație de proiectare a lucrărilor cu bani UE. La un an distanță, nu avem încă un raport de procedură. Vom mai vedea investiția făcută? Când? Ce piedici mai sunt în calea imensei investiții?
Pe surse, se vorbește despre patru firme care ar fi depus oferte din țări precum Marea Britanie, Grecia și România, contractul având o valoare de 15 milioane euro. Ministerul Sănătății a refuzat să nominalizeze firmele: „dosarul achiziției nu are caracter public”, se arată într-un răspuns trimis redacției.
Licitația de proiectare se desfășoară în doi pași: unul s-a încheiat în februarie 2020 (firmele interesate au depus candidaturi), iar celălalt este în continuare în desfășurare (dintre firmele inițiale, ministerul stabilește un număr maxim de 5 companii care să depună oferte și apoi selectează câștigătorul). Finanțarea acestui contract este asigurată prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 – 2020.
După desemnarea unui proiectant, documentațiile aferente trebuie să fie gata într-un an, iar, ulterior, firma să asigure asistența tehnică pe întreaga perioadă de implementare a proiectului (10 ani). Construirea SRU se preconizează a fi cea mai mare investiție din istoria orașului: 500 milioane euro.
Lucrările de execuție ar urma să fie finanțate prin POR 2021 – 2027 (proiectul este unul fazat, pe două programări bugetare europene) și credite guvernamentale. Însă lentoarea cu care se mișcă autoritățile pune din nou în pericol o investiție așteptată la Iași și la nivelul regiunii de nord-est de 30 de ani.
Spitalul va fi construit în partea de nord-est a Iașiului, în cartierul Moara de Vânt, zonă în plină expansiune imobiliară, dar în care există încă mult teren (fără construcții) în proprietate publică. Planurile Primăriei Iași vizează amenajarea unei zone „smart”, cu o nouă rețea de străzi și diverse facilități, toate concentrate în jurul viitorului spital.
Istoricul zbuciumat al proiectului SRU
La mijlocul anilor ’90 la Iași a început construcția unui spital universitar de urgență în Copou (în fapt o nouă clădire a unui spital existent), dar la scurt timp lucrările au fost abandonate: în cele din urmă, acele lucrări au contat întrucât lucrările au fost reluate după 2007 și, la amendamentul unor parlamentari de Iași, clădirea a primit o nouă destinație și a fost astfel înființat Institutul Regional de Oncologie.
Primele discuții ceva mai serioase legate de un spital urgență cu caracter regional au început în 2006, odată cu lansarea unui program național de modernizare a infrastructurii spitalicești. În doar doi ani, Guvernul a realizat studiul de fezabilitate și a organizat licitația de construire a spitalului – care a fost și adjudecată pentru o sumă de 170 milioane euro (firma AKTOR). Această sumă cuprindea proiectarea, execuția și dotarea spitalului. Dar contractul nu a fost niciodată semnat, iar licitația a fost anulată întrucât nu a existat sursă de finanțare.
De-a lungul timpului, Spitalul Regional de Urgență Iași a fost și este unul dintre subiectele electorale preferate de politicieni: în perioada 2009 – 2020, spațiul public a fost invadat de declarații și promisiuni în timp ce, în realitate, partidele de guvernare au ținut blocat proiectul.
În 2015, a devenit clar că SRU va beneficia pe POR 2014 – 2020 de o finanțare de 100 milioane euro (jumătate UE, jumătate Guvernul). Acești bani au început să fie cheltuiți efectiv abia 4-5 ani mai târziu, unul dintre principalele motive ținând și de întârzierea cu care Guvernul a semnat Acordul de parteneriat de finanțare pentru actualul exercițiu bugetar european.
Într-o primă fază a fost realizat studiul de fezabilitate și apoi a fost lansată licitația de proiectare, ambii pași fiind făcuți în 2019. Tot anul trecut, a fost semnat și contractul de finanțare. Licitația de proiectare a fost lansată la sfârșitul anului 2019, iar, din informațiile „Ziarului de Iași”, patru firme, din țară și din străinătate, s-au calificat în „finala” de ofertare: prima etapă a procedurii (încheiată în februarie 2020) a vizat o pre-selecție a potențialilor ofertanți.
La solicitarea Ziarului de Iași, Ministerul Sănătății a refuzat să nominalizeze firmele. „Dosarul achiziției nu are caracter public. Procedura de achiziție de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic necesar execuției lucrărilor aferente proiectului nu a fost finalizată, astfel, nu putem pune la dispoziția dumneavoastră informațiile solicitate”, se arată în răspunsul trimis redacției zilele trecute.
Începând cu 2006, o problemă majoră a fost amplasamentul SRU: în funcție de interesele politice de moment, SRU a fost „mutat” dintr-o zonă în alta a Iașiului sau în comune limitrofe orașului: au fost vehiculate în jur de șapte-opt terenuri. În cele din urmă, amplasamentul final a fost decis de Consiliul Local la sfârșitul anului 2016, cu „votul de aur” al unui consilier independent, în condițiile în care PSD și PNL aveau păreri contrare. Un studiu de soluții realizat de Primăria Iași a analizat cinci amplasamente și, în final, a recomandat o suprafață de 12 hectare în cartierul Moara de Vânt, o zonă de platou care este în cea mai mare parte teren neconstruit. În jurul amplasamentului, Primăria are în proprietate alte peste 100 hectare de teren.
Din această suprafață, 20 ha, din imediata apropiere a SRU, au fost rezervate pentru construirea unui nou stadion și a unei noi săli polivalente. În cazul celorlalte terenuri, municipalitatea vrea să pună accentul pe partea medicală, cercetare și educație prin construirea de noi facilități. Parte din aceste lucrări ar putea beneficia de fonduri europene pe programarea 2021 – 2027, în funcție de variantele finale ale ghidurilor solicitantului.
În prezent, o companie contractată de Primărie (Civitta) lucrează la o realizarea unui strategii după conceptul de „smart city” pentru întregul platou Moara de Vânt. Printre altele, în zonă va fi creată o rețea de străzi „de la zero” care va asigura accesul la SRU dinspre DN24, drum care se intersectează și cu viitoarea autostradă Ungheni – Iași – Tg Neamț.
SRU va avea o amprentă la sol de peste 27.000 mp
SRU Iași va înlocui actualul Spital Județean de Urgență „Sf. Spiridon” și va primi cele mai complexe cazuri din regiunea de nord-est. Spitalul va avea 850 de paturi pentru internare continuă și 113 de paturi și tărgi (paturi mobile) pentru servicii de îngrijire ambulatorie. Estimările specialiștilor care au întocmit studiul de fezabilitate (un consorțiu de firme condus de compania Planet din Grecia, alături de experți ai Băncii Europene de Investiții – BEI) sunt că SRU va număra 3.000 de angajați (trei schimburi).
Potrivit documentației tehnice, SRU este un complex de construcții pe 7 etaje (subsol, parter și 5 etaje) cu o parcare de 1.500 de locuri (900 sunt destinate angajaților, iar 600 pacienților).
„Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 148.885 mp. Amprenta clădirii este de 27.340 mp. Suprafața totală utilă netă a clădirii este de 70.108 mp, în timp ce volumul total construit este de 678.163 mp”, sunt câteva date tehnice incluse în studiul de fezabilitate. Spitalul va avea un heliport pe acoperișul clădirii cu acces direct prin intermediul unor ascensoare speciale la blocul de operație.
Câți bani sunt necesari și care este mecanismul de finanțare
În ceea ce privește necesarul de finanțare, studiul de fezabilitate estimează o sumă de circa 500 milioane euro. Din aceste fonduri, lucrările de construire și dotare a SRU sunt evaluate la 287 milioane euro. Ceilalți bani sunt prevăzuți pentru cheltuielile neprevăzute din perioada implementării (circa 35 milioane euro), pregătirea proiectului din punct de vedere tehnic și al detaliilor arhitecturale/de execuție (40,9 milioane euro), racordarea la rețele de utilități și construirea infrastructurii rutiere (30 milioane euro), costuri de implementare (circa 18 milioane euro – supervizare lucrări, plan de tranziție etc.) și TVA (70 milioane euro).
Astfel, valoarea proiectului ajunge la 480 milioane euro, cea mai mare investiție publică la Iași de după Revoluție. Însă, la această sumă se adaugă alți peste 52 milioane euro pentru reconversia clădirilor ce fac parte din Spitalul „Sf. Spiridon” (etapa 2 de implementare – când SRU va deveni funcțional și va înlocui activitatea actualului spital de urgență).
În ceea ce privește mecanismul de finanțare, SRU este un proiect fazat pe două programări (2014 – 2020 și 2021 – 2027), iar fondurile sunt asigurate prin intermediul POR. Dintre cele circa 500 milioane euro, UE ar urma să suporte jumătate, iar Guvernul cealaltă jumătate. Primii bani au fost alocați pe actuala programare, în condițiile în care contractul de finanțare a fost semnat în decembrie 2019. Lucrările de execuție ar urma să beneficieze de finanțare în următorul exercițiu bugetar european.
În octombrie 2020, Guvernul a făcut primii pași pentru a-și asigura partea de contribuție: a fost aprobat un memorandum pentru obținerea unui credit. „Luând în considerare expertiza și colaborarea cu BEI în acest domeniu și demersurile deja inițiate în ceea ce privește o potențială colaborare în acest sens, propunem contractarea unui împrumut de la BEI pentru susținerea proiectului privind construcția spitalului regional de urgență Iași, în valoare de până la 250 mil. euro.
Valoarea finală a împrumutului se va stabili împreună cu finanțatorul luând în considerare politica de finanțare a BEI, precum și suma care va fi alocată din fonduri europene nerambursabile”, se arată în textul memorandumului aprobat de către Guvern. Un alt memorandum a fost aprobat pe 17 decembrie, act care a dat undă verde pentru începerea negocierilor între cele două părți.
Cert este că, la acest moment, sunt create premisele finanțării construirii SRU, dar totul depinde de modul în care Guvernul, prin MS, și autoritățile locale – prin Primăria Iași și Consiliul Județean Iași (parteneri ai proiectului) – vor reuși să fructifice actualele și viitoarele fonduri UE alocate pentru acest proiect. „În acest moment, avem tot ce este necesar ca acest proiect să devină realitate.
Există terenul, există studiul de fezabilitate aprobat și avizat de Comisia Europeană, care a aprobat și finanțarea. Există memorandumul de împrumut cu BEI care va asigura partea de finanțare aferentă statului român. Există licitația pentru proiectarea acestui obiectiv la care s-au prezentat patru companii. Lucrurile au intrat, 100%, pe canalul finalizării acestui proiect. De acum, depinde doar noi, partea română, să ne mișcăm repede”, a declarat primarul Iașiului Mihai Chirica.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
