Nou caz la CJUE împotriva României. Arian, bărbatul trans forțat de stat să trăiască cu 2 identități și 2 seturi de acte diferite

Data:

Arian Mirzarafie-Ahi, un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, a înaintat o acțiune fără precedent împotriva autorităților române. Arian Mirzarafie-Ahi acuză instituțiile statului de refuzul lor de a-i recunoaște identitatea masculină printr-o procedură administrativă simplă, în baza unei decizii luate de Marea Britanie, care i-a emis deja acte în conformitate cu identitatea lui de gen.

Documentele au fost eliberate în perioada în care Marea Britanie era încă tratată echivalent cu un stat membru UE.  Procesul, care ridică problema încălcării tratatelor, a fost înaintat Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din Luxemburg, a anunțat Asociația ACCEPT, una dintre organizațiile care a susținut cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi.

În acest moment, Arian Mirzarafie-Ahi trăiește cu două identități și două seturi de acte diferite și nu își poate exercita drepturile de cetățean european.

Asociația ACCEPT îi este alături în acțiunea înaintată la CJUE și îl susține în încercarea de a obține recunoașterea identității sale de gen în România, țara sa de origine. Cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi este primul de această natură înaintat Curții Europene.

Potrivit Asociației ACCEPT, Arian Mirzarafie-Ahi și-a început procesul de schimbare a numelui și a indicatorilor de gen din actele administrative în Marea Britanie, în anul 2016.

Nu după mult timp, în perioada în care statul britanic era încă tratat ca membru UE, identitatea de gen i-a fost recunoscută legal.

În 2020 a obținut și Gender Recognition Certificate, ultima procedură juridică din Marea Britanie, în fața instanțelor de judecată, care au confirmat identitatea de gen masculină în toate înregistrările oficiale.

Cu toate acestea, România îl obligă pe Arian Mirzarafie-Ahi să repete acest proces costisitor și îndelungat, urmând procedurile din România, care încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fapt declarat chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

,,Intrarea mea pe teritoriul României, țara în care m-am născut și în care am rude pe care vreau să le vizitez, depinde de un set de acte neconforme cu cine sunt. Din cauza acestor acte pe care statul român nu vrea să mi le schimbe am fost deja discriminat pe aeroporturile din țară.

Tot ce îmi doresc e să fiu respectat ca cetățean român și european, să pot să îmi echivalez actele britanice cu cele românești și să pot să mă bucur de toate drepturile mele, dar în primul rând, de dreptul la demnitate. Vreau dreptul să fiu eu însumi  pe orice teritoriu și în orice aeroport”, a declarat Arian Mirzarafie-Ahi.

Citește și: Piața de energie din România, reglementată după „un mecanism bizar, hiper-centralizat, care va crea disfuncționalități”

Avocat specializat în drepturile omului: „Statul român încalcă din nou dreptul european”

Reprezentanții ACCEPT susțin că atitudinea autorităților române îi afectează negativ lui Arian Mirzarafie-Ahi bunăstarea, libertatea de circulație și posibilitățile de a-și manifesta drepturile de cetățean european.

În contextul în care pașaportul lui românesc nu reflectă identitatea sa de gen reală, Arian Mirzarafie-Ahi nu își poate vizita familia în România fără să se supună unor interacțiuni umilitoare, care-i încalcă demnitatea și îi îngrădesc dreptul la viață privată.

“Cazul înaintat Curții Europene de Justiție, primul de această natură, este cu atât mai important cu cât poate seta un precedent favorabil și altor persoane transgender aflate în situații similare, ale căror drepturi și libertăți sunt puse sub semnul întrebării de refuzul unor state membre de a echivala actele de identitate emise deja de alte state membre.

De asemenea, o eventuală decizie favorabilă va da Curții ocazia de a confirma faptul că drepturile obținute legal într-un stat membru trebuie să rămână valabile pe tot teritoriul UE”, a transmis ACCEPT.

Arian Mirzarafie-Ahi și ACCEPT sunt reprezentați în fața Curții Europene de către avocata de drepturile omului Iustina Ionescu, iar cazul este asistat pro-bono de compania internațională de avocatură White & Case.

„Statul român încalcă din nou dreptul european și desconsideră eforturile pe care le-a depus un cetățean român care și-a obținut recunoașterea identității de gen în alt stat membru UE. 

De mai bine de un an si jumatate autoritățile de stare civilă l-au pus pe drumuri: îl condiționează la parcurgerea de la capăt a unei proceduri care în România nu este legiferată, a fost declarată contrară drepturilor omului de către CEDO și nu îi garantează o rezolvare a situației.

Înainte de a fi cetățeni europeni suntem cetățeni români, iar statul ar trebui să-și facă datoria față de toți cetățenii săi.

Din fericire, putem apela la justiția europeană pentru a ne asigura că vom primi un tratament egal, fără discriminare.

Curtea Europeană de Justiție a hotărât de multe ori că statele membre ale UE ar trebui să se abțină să ia decizii care restricționează libera circulație și drepturile aferente cetățeniei UE, așa cum a făcut România în acest caz”, subliniază Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului.

Citește și: Istoria Comunismului în România și Istoria Holocaustului, discipline obligatorii în liceu

„Asociația ACCEPT lucrează de ani de zile pentru a pune capăt discriminării și abuzului statului român la care sunt supuse persoanelor transgender în România prin neasigurarea unei proceduri legale de recunoaștere a genului și a tuturor serviciilor necesare astfel încât persoanele transgender să își poată exercita dreptul la autodeterminare.

Oferim de ani de zile consiliere juridică, suport psihologic și îndrumare în tranziție pentru cetățenii români transgender și am susținut, de asemenea, procese de litigare strategică pentru a arăta, fără îndoială, că drepturile persoanelor transgender din România sunt încălcate.

Scopul nostru este să punem capăt legilor, politicilor și practicilor actuale care au ca rezultat discriminarea persoanelor transgender. Suntem alături de Arian, așa cum suntem alături de fiecare persoană transgender din România și din orice alt stat membru al UE care nu recunoaște drepturile acestor persoane la autodeterminare și demnitate.

Sperăm că această hotărâre va arăta că drepturile europene sunt pentru toată lumea, indiferent de identitatea sau expresia de gen”, a declarat Florina Presadă, directoare executivă ACCEPT

Istoricul cazului

Născut în România, Arian Mirzarafie-Ahi s-a mutat împreună cu părinții săi în Marea Britanie, în anul 2008. A obținut apoi cetățenia britanică.

Procesul său de recunoaștere legală a identității de gen a început în 2016, la vârsta de 24 de ani, și s-a încheiat cu succes în 2020, când Marea Britanie era încă tratată echivalent cu un stat membru UE.

În 2021, Arian a căutat echivalarea documentelor de identitate britanice în România, dar s-a lovit de refuzul autorităților române de a respecta principiul cooperării loiale și al recunoașterii mutuale între Statele Membre. I-a fost solicitată începerea unei noi proceduri juridice în România, în ciuda faptului că trecuse deja printr-un proces și primise o soluție favorabilă în Marea Britanie.

Ca urmare a refuzului primit din partea autorităților, Arian Mirzarafie-Ahi a depus o acțiune în fața instanței din România împotriva Direcției Evidența Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) și împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc.

Prin acțiunea sa în justiție, Arian Mirzarafie-Ahi solicită instanței din România să oblige autoritățile la efectuarea schimbării prenumelui și a mențiunilor privind sexul din actele de identitate, precum și eliberarea unui nou certificat de naștere care să corespundă identității recunoscute deja în Marea Britanie.

Citește și: Profesor la Politehnica București, reținut de DNA pentru luare de mită

„Înainte de Brexit, Arian putea călători liber în Uniunea Europeană, în baza documentelor sale britanice. În acest moment, el își poate exercita drepturile de cetățean european doar prin intermediul documentelor de identitate românești, acestea fiind însă neactualizate.

Utilizându-le, Arian se expune interacțiunilor umilitoare și situațiilor de discriminare. Un astfel de incident a avut loc în anul 2018, pe aeroportul din Cluj-Napoca, atunci când Arian a fost supus la un interogatoriu din partea agenților de securitate, în văzul tuturor celorlalte persoane care așteptau să treacă de zona de securitate.

Agenții i-au adresat minute în șir întrebări legate de curiozitățile lor personale față de tranziția acestuia, în ciuda documentelor din care reieșea clar că este o persoana transgender. Au folosit expresii cu conotații jignitoare.

Au avut o atitudine nepotrivita într-un raport normal dintre autorități, care se află într-o poziție de putere, și cetățean, care se afla în acel moment într-o poziție vulnerabilă”, potrivit ACCEPT.

Având în vedere faptul că în soluționarea acestui caz fără precedent este necesară interpretarea legislației UE, în special a legilor care vizează libera circulație a cetățenilor europeni, judecătorul român a decis să sesizeze cauza Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o hotărâre preliminară.

După audierea părților, atât în scris, cât și verbal, Curtea de Justiție va pronunța o hotărâre care va fi obligatorie pentru instanțele române și pe întreg teritoriul UE.

„Acest caz este doar un exemplu al situațiilor prin care trebuie să treacă persoanele trans din UE atunci când recunoașterea lor de gen dintr-un stat membru nu este echivalată într-un alt stat, forțându-le să se supună de la capăt tuturor procedurilor legale de recunoaștere a genului.

Acest lucru este deosebit de dificil și îngrijorător în acele țări cărora le lipsește o procedură de recunoaștere legală a genului în conformitate cu standardele internaționale de drepturile omului.

Această hotărâre a CJUE va stabili o obligație clară de a echivala recunoașterea genului dintr-un stat membru în altul. Va permite, pe bună dreptate, persoanelor trans să se deplaseze liber în UE și să se bucure de drepturile cetățeniei UE pe picior de egalitate cu toți ceilalți”, a afirmat Katrin Hugendubel, director de advocacy la ILGA-Europe.

Cazul lui Arian Mirzarafie-Ahi este susținut de Coaliția Antidiscriminare și contractat de ECPI. Organizațiile membre ale Coaliţiei anti-discriminare: Asociaţia ACCEPT, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociația ActiveWatch, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice (ECPI), Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen – FILIA, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Centrul European pentru drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD), Societatea Academică din România (SAR) și Liga Pro Europa.

Citește și: IKEA răspunde la avalanșa de critici privind salariile mici oferite la Timișoara

Schimbarea actelor de identitate în România – o procedură costisitoare și umilitoare pentru persoanele transgender

Asociația ACCEPT estimează că în România traiesc în jur de 120 000 de persoane transgender, majoritatea neavând posibilitatea de a accesa servicii juridice în vederea recunoașterii legale a identității lor. Mai puțin de 100 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță.

Hotărârea CEDO pronunțată în 2021 în cazul X și Y împotriva României a concluzionat deja faptul că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană pentru drepturile omului.

De asemenea, CEDO a constatat că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.

“În ciuda obligativității de a adopta o procedură clară și eficientă în acest sens, România continuă să-i supună pe cetățenii care solicită schimbarea identității în actele de stare civilă unui proces umilitor, care le încalcă viața privată, implicând documente medicale, martori sau expertize medico-legale”, semnalează Asociația ACCEPT.

Citește și: EXCLUSIV Dezmăț pe bani publici. 26 de noi posturi de conducere la Secretariatul General al Guvernului

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Foto: Arhiva personală Arian Mirzarafie-Ahi)

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

România și rolul-cheie în criza cehoslovacă din 1938 | Aktual24

România și rolul-cheie în criza cehoslovacă din 1938, moment...

Leonard Zăicescu despre antisemitismul din România: Antisemiții continuă să rămână pedepsiți

Leonard Zăicescu a obținut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului...

10 burse pentru jurnaliștii locali, pentru combaterea dezinformării

10 burse pentru jurnaliștii locali sunt oferite de GlobalFocus...

Aglomeraţiile periurbane, o alternativă tot mai căutată | Banatul Azi

Aglomeraţiile periurbane, o alternativă tot mai căutată. Tendința a...