În 2024, președinta de atunci a Ungariei, Katalin Novák, a semnat un decret de grațiere pentru directorul adjunct al unui orfelinat. El fusese condamnat fiindcă încercase să ascundă abuzurile sexuale asupra copiilor făptuite de directorul stabilimentului. Indignarea publică a transformat cazul într-un scandal politic în urma căruia președinta statului a demisionat, împreună cu ministrul justiției.
Începând cu 2016, jurnaliștii de la Să fie lumină au documentat cazurile de viol la care erau supuși tinerii seminariști de către episcopul de Huși, Corneliu Bârlădeanu alias Cornel Onilă, precum și de către arhimandritul Sebastian Jitaru. Probele video ale abuzurilor sexuale au fost ținute aproape doi ani la sertar de procuroarea Cristina Chiriac de la DNA Iași, interval în care dosarul penal s-a închis în lipsă de probe. Între timp, Cristina Chiriac este noul procuror general al României, prin numirea semnată de președintele țării.
Cazurile pe larg, în paralel:
UNGARIA
Televiziunea RTL Klub a difuzat în 2016 un reportaj cutremurător despre zeci de minori abuzați de directorul Casei de Copii „Kossuth Zsuzsa” din localitatea Bicske.
Orfanii proveneau din Ungaria, precum și din comunitățile maghiare din Transilvania. Jurnalista Judit Moskovics a început să investigheze cazul în 2014, când mai multe victime au descris ce se întâmpla în orfelinat.
Julian avea 13 ani când a fost violat de directorul János Vásárhelyi. Levente a fost abuzat sexual timp de 8 ani de la vârsta de 12 ani. Ajunși majori, mai mulți băieți au dezvăluit poliției ce pătimiseră în orfelinat.
În 2011, câțiva băieți au dat în vileag infracțiunile pedofile ale directorului. S-au plâns tutorilor și educatorilor și au dat declarații la poliție, care a început o cercetare timidă. O fostă victimă s-a adresat poliției și presei când unul dintre minori s-a sinucis aruncându-se în fața trenului.
Totuși, dosarul a fost închis.
Endre Kónya, directorul adjunct al orfelinatului din Bicske, îi instruia pe copii să nu divulge actele de viol și de abuz sexual practicate de directorul casei de copii. Pe unii îi mituia cu câte 5000 de forinți. Pe alții îi presa să-și retragă mărturiile.
După 26 de ani de directorat, deși apărat de un avocat celebru cunoscut ca „avocatul lui Orban”, Vásárhelyi a fost condamnat în 2019 la 8 ani de închisoare pentru pedofilie. Complicele său, Endre Kónya, a primit 3 ani și 4 luni închisoare.
Scandalul politic
E greu de crezut că autoritățile orășelului de 11.000 de locuitori nu cunoșteau cazul de pedofilie din orfelinat. Protecția primită de directorul abuzator, în ciuda semnalelor primite de la victime și chiar de la unii angajați ai casei de copii, se explică prin relațiile politice, gen o mână spală pe alta.
Primarii FIDESZ din Bicske ajungeau în parlament, polițiștii și procurorii avansau, așadar nu aveau nevoie de scandal.
Mai mult, în sediul orfelinatului, vechiul castel Batthyany de secol XVIII, poliția și primăria organizau festivități și serbări.
În 2015, când deja exista o anchetă deschisă pe numele său, directorul János Vásárhelyi a fost decorat pentru dedicația sa în îngrijirea copiilor orfani.
Bomba care a detonat toată structura politică a FIDESZ a venit după condamnarea celor doi complici.
În 2023 președinta statului, Katalin Novák, a grațiat 20 de condamnați în perioada premergătoare vizitei Papei Francisc în Ungaria. Printre ei și pe Endre Kónya, complicele de cursă lungă al pedofilului Vásárhelyi.
Presa a publicat în 2024 informația care a scos oamenii în stradă, cerând demisia președintei.
Premierul Viktor Orban, al cărui discurs politic bătea monedă pe familie și pe grija pentru copii, a sacrificat-o pe Novák, care și-a dat demisia, dar și pe Judit Varga, ministra Justiției, demisă și ea. Ulterior s-a votat o lege anti-pedofilie. Despre caz a scris și presa din România.
Judit Varga este fosta soție a lui Péter Magyar, pe vremea aceea un apropiat al premierului Orban.
De la acest caz, care i-a indignat pe unguri, a pornit cariera politică a actualului învingător în alegerile generale din 12 aprilie. Magyar a început să dezvăluie din interior corupția și ticăloșia sistemului care timp de două decenii i-a lăsat fără apărare, la cheremul directorului pedofil, pe minorii orfelinatului din Bicske.
ROMÂNIA
În 2019 jurnaliștii implicați în proiectul Să fie lumină, Vlad Stoicescu, Diana Oncioiu, Ovidiu Vanghele, au început o serie de dezvăluiri din culisele pedofile ale Episcopiei Hușilor. Corneliu Bârlădeanu, pe numele de mirean Cornel Onilă, îi abuza pe studenții Seminarului Teologic „Ioan Gură de Aur”, cărora le era profesor, folosindu-se de puterea ierarhică exercitată ca episcop.
O înregistrare video care arăta cum era violat un tânăr de către episcopul Bârlădeanu a căzut în mâinile călugărului Sebastian Jitaru, imagini cu care îl șantaja pe episcop. Scopul său era de a avansa în ierarhie, ceea ce s-a și întâmplat: BOR l-a uns arhimandrit, la propunerea lui Onilă. Se întâmpla în 2016.
„Nimeni de la vârful BOR, nici măcar unul dintre cei peste 50 de episcopi ai Bisericii, nu pare să fi pus sub semnul întrebării în acel februarie 2016 motivele exacte pentru care Cornel Onilă îl promova în ritm accelerat pe acest călugăr fără merite și realizări”, scriu jurnaliștii.
Actul de șantaj nu s-a sfârșit nici cu acest favor, dar nici abuzurile sexuale ale lui Onilă.
În 2017 s-a deschis un dosar de cercetare bazat pe unele declarații ezitante ale victimelor, care își temeau poziția dependentă de șefii ierarhici, adică de episcopul abuzator.
Dosarul a fost închis din lipsă de probe.
Imaginile video explicite au ajuns la procuroarea Cristina Chiriac de la DNA Iași care le-a închis într-un sertar fiindcă, dincolo de dosarul de șantaj, restul „nu e treaba noastră”.
Abia în toamna lui 2019, după publicarea investigației jurnalistice, se (re)deschide dosarul de abuz sexual, care va conduce la condamnări de 8 ani închisoare pentru fostul episcop Onilă și la 14 ani cu executare pentru fostul arhimandrit Jitaru, pentru șantaj.
Fericirea președintelui „României oneste”
Investigațiile jurnaliștilor răspund la întrebarea de ce era treaba procuroarei Chiriac să disjungă cazul de infracțiuni sexuale și să-l trimită imediat, cu probele aferente, la parchetul competent, care închisese dosarul în 2017 din lipsă de probe.
Într-un interviu luat polițistului judiciar Florin Costan, cel care adusese proba video la DNA Iași, aflăm că procuroarea Chiriac s-a distrat văzând imaginile cu episcopul Onilă întreținând acte sexuale cu elevii seminarului. Nici când a fost îndemnată de polițist să trimită mai departe cazul, respectiv la DIICOT, procuroarea a refuzat fiindcă „nu-i treaba noastră”.
În 2022, polițistul Florin Costan a depus o sesizare penală la Parchetul General, „semnalând o posibilă infracțiune de favorizare a făptuitorului”.
Cristina Chiriac a scăpat basma curată, iar mai târziu a devenit șefa DNA Iași, o structură teritorială cu realizări mediocre.
„Nu a fost niciodată investigată pentru această faptă de Inspecția Judiciară și nu a fost reclamată pentru conduita din acest dosar la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Fapta ei în legătură cu probele din acest dosar a fost verificată intern, însă structura centrală a DNA a considerat că nu reprezintă o abatere”, spun jurnaliștii.
Ascensiunea profesională a Cristinei Chiriac nu s-a oprit aici. Ea s-a înscris în competiția pentru poziția de procuror general al României.
Deși CSM i-a dat aviz negativ cu 5 la 1 voturi, președintele Nicușor Dan a preferat-o categoric.
„Am fost foarte fericit când am văzut că doamna Cristina Chiriac care conduce DNA Iași candidează pentru funcția de procuror general”, și-a început președintele Nicușor Dan pledoaria în apărarea procuroarei. „Am citit că a ascuns probe în dosarul episcopului de la Huși și că nu a sesizat parchetul pentru agresiuni sexuale asupra minorilor. Nu a ascuns probe, ci le-a trimis la judecător, cum trimite orice procuror cercetarea sa penală când trimite un caz în judecată. Și nu a sesizat parchetul, pentru că n-au fost agresiuni și nu au fost minori în probele care au ajuns la domnia sa”, a mai spus la conferința de presă din 8 aprilie 2026 președintele.
Jurnaliștii au arătat în serialul documentar că tinerii victime ale lui Onilă erau adolescenți din medii sărace, unii minori în momentul când au început abuzurile asupra lor. Tot jurnaliștii au stabilit timpul exact cât au stat probele video la sertarul procuroarei Chiriac: aproape doi ani. Iar probele nu erau destinate instanței, ci parchetului competent.
Într-o ediție a podcastului Judecata de acum, Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele au explicat zilele acestea de ce dosarul de abuz sexual risca să se prescrie dacă probele video nu apăreau din sertarul doamnei Chiriac și de ce este ofensatoare aluzia președintelui la „formatorii de opinie” care ar trebui penalizați.
Timp de aproape patru ani, cei trei jurnaliști autori ai investigației publicate sub genericul Să fie lumină au fost hărțuiți în instanțe de către fostul episcop Onilă.
Platforma de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor, aflată sub egida Consiliului Europei, a emis în 2021 o alertă de amenințare a libertății presei prin hărțuire judiciară în sprijinul lor.
În ciuda dovezilor clare, documentate în mai mulți ani de jurnaliști, Cristina Chiriac avansează în carieră apărată cu râvnă și de președintele țării.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto deschidere: site Institutul de Psihologie Judiciară)
