China cere Vladivostok de la Rusia, deși Beijingul și Moscova și-au lăudat „parteneriatul nelimitat” pe scenă globală, relatează Newsweek.
Regiunea de granița Primorsky Krai a înregistrat o creștere a numărului de fermieri chinezi, iar influența economică în creștere a acestora îi depășește pe localnici, a relatat Nikkei, un ziar japonez.
Ce vrea Xi Jinping
Regiunea, cedată Rusiei de către dinastia Qing în 1860, a devenit un subiect de interes pentru factorii de decizie politică de la Beijing și pentru naționaliștii chinezi. Anul trecut, guvernul a decretat că hărțile țării ar trebui să includă și Haishenwai – numele chinezesc pentru Vladivostok, centrul administrativ al Primorsky Krai.
La fel ca președintele rus Vladimir Puțîn, care susține că Ucraina a făcut întotdeauna parte din națiunea rusă, liderul chinez Xi Jinping a ținut la loc de frunte pe agenda sa „marea întinerire a națiunii chineze” și preluarea teritoriilor percepute ca fiind pierdute.
China a promis că într-o zi va aduce Taiwanul autoguvernat în granițele sale. De asemenea, a revendicat cea mai mare parte a Marii Chinei de Sud, unde „drepturile istorice” ale Beijingului o opun Filipinelor și altor vecini.
China cere Vladivostok de la Rusia. Ce s-a întâmplat
„Preocuparea pentru ‘pericolul galben’ din Orientul Îndepărtat rus nu este nouă. Ea există de zeci de ani, dacă nu chiar de secole, din cauza dezechilibrului populației de pe cele două părți ale graniței”, a declarat pentru Newsweek Yun Sun, directorul Programului pentru China al Centrului Stimson.
Ea a adăugat: „Preocuparea este că afluxul de chinezi va pune la îndoială controlul Rusiei. Nu cred că problema suveranității este încă negociabilă, dar modul de gestionare a fermierilor chinezi pe teren va fi o problema spinoasă”.
Comerțul cu China, împreună cu cheltuielile de război ale Kremlinului, a ajutat la susținerea economiei Rusiei pe fondul sancțiunilor internaționale occidentale și al excluderii financiare din cauza invaziei sale în Ucraina.
Deși acest lucru a permis Rusiei să contrazică cele mai pesimiste previziuni privind economia sa, a făcut, de asemenea, ca țara să fie mai dependentă de yuan, moneda Chinei.
Articolul integral, în Aktual 24
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
FOTO: Xi Jinping, la Moscova (arhivă)
