Cei 34 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 au fost marcaţi, sâmbătă, printr-o şedinţă festivă a Consiliului Local Timişoara.
Cu această ocazie, Viorel Sasca, arestat în noaptea de 16/17 decembrie 1989, a propus ca în şcoli să fie invitaţi oameni care au participat la Revoluţie şi care pot să le spună copiilor ce a fost atunci. „Suntem tot mai puţini, iar peste cinci ani, despre acele adevăruri vor vorbi alte persoane, care nu ştiu exact ce a fost atunci”, a punctat Viorel Sasca.
„Revoluţia trebuie să continue inclusiv prin epurarea impostorilor din instituţiile publice”, a spus preşedintele de şedinţă, revoluţionarul Lucian Căldăraru.
Primarul Dominic Fritz a subliniat că Timişoara are o responsabilitate – să păstreze vie amintirea Revoluţiei.
„Un sondaj care a apărut recent arată că aproape 50% dintre români spun că s-a trăit mai bine înainte de 1990. Aceste cifre ne spun că misiunea Revoluţiei încă nu s-a terminat, că degeaba comemorăm Revoluţia dacă nu amintim, în acelaşi timp, şi de sistemul injust împotriva căruia a fost îndreptată această Revoluţie. Nu există o celebrare a eroismului timişorenilor fără o condamnare clară a comunismului împotriva căruia s-a luptat şi pentru care au murit aceşti martiri. Noi, timişorenii, avem o responsabilitate să spunem nu doar poveştile Revoluţiei, ci şi a nedreptăţilor de dinainte de 1989. Avem o responsabilitate să facem mai vizibile aceste vieţi ale revoluţionarilor şi timişorenilor de rând, care au avut acest curaj tocmai pentru că situaţia a devenit insuportabilă”, a afirmat primarul, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, timişorenii au înţeles atunci că este vorba despre ”dreptul fundamental de a decide fiecare liber în ce biserică merge, ce meserie alege, cu cine se căsătoreşte, în ce ţară trăieşte”. Acestea au fost idealurile Revoluţiei.
Citește și: Ce salariu are o spălătoreasă care a plătit 5.000 de euro șpagă pentru angajarea la Spitalul din Botoșani
” Cred că uneori ar trebui să recitim această Proclamaţie (n.r. – de la Timişoara) pentru a înţelege că această Revoluţie a fost pentru libertate, democraţie, toleranţă faţă de etnii şi religii şi nu doar o supărare de moment. În acest an, când am fost Capitală Culturală Europeană şi am avut o responsabilitate europeană, în Timişoara am avut peste 100 de evenimente cu teme legate de Revoluţie. (…) Nu am luptat doar pentru un oraş liber şi o ţară liberă, ci şi (…) pentru a fi parte din familia europeană. A fost şi acesta un ideal al Revoluţiei, care nu trebuie uitat. Ziua de azi este una de comemorare, de recunoştinţă, dar şi de reîmprospătare a simţului nostru de responsabilitate pentru acest oraş şi această ţară”, a arătat primarul Dominic Fritz.
Subprefectul de Timiş, Sorin Ionescu, profesor de istorie, a subliniat în intervenţia sa că Revoluţia de la Timişoara nu a fost doar împotriva a ceva, ci şi pentru ceva, pentru viitorul copiilor, ca ei să trăiască într-o Românie democratică, cu o viziune şi o misiune europene.
„Sacrificiul revoluţionarilor nu este doar unul al trupului, ci şi un strigăt al spiritului nou. Am învăţat de la voi că democraţia şi libertatea se strigă, se câştigă şi se păstrează cu dăruire şi cu devotament. Aş vrea ca anul viitor şedinţa festivă a Consiliului Local să se desfăşoare la Operă, locul unde revoluţionarii au afirmat pentru prima dată democraţia în spaţiul românesc. Democraţia se câştigă greu, dar se menţine şi mai greu”, a menţionat Sorin Ionescu.
Citește și: După ce-a aprins milioane de beculețe, Olguța Vasilescu stinge lumina culturii craiovene
Sâmbătă după-amiază, în foaierul Operei din Timişoara, din al cărei Balcon oraşul a fost proclamat liber de comunism – primul din România, pe 20 Decembrie 1989, a avut loc vernisajul unei expoziţii dedicate eroilor martiri.
În această seară, la Filarmonica Banatul va avea loc concertul vocal-simfonic extraordinar: Recviem „In Memoriam” – o premieră, dedicat victimelor comunismului, fiind realizat prin colaborarea mai multor compozitori din Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Ungaria, Bulgaria, România.
Duminică, va fi Zi de doliu local, în memoria martirilor Timişoarei, ale căror trupuri au fost sustrase din morga Spitalului Judeţean şi incinerate la crematoriul din Bucureşti, iar cenuşa aruncată în canalele din Popeşti-Leordeni.
Citește și: India și China, competiția coloșilor miliardari
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Dumnezeu să binecuvînteze bravii locuitori ai Timișoarei, cei care au dat tonul luptei împotriva comunismului.
Pentru bravura, curajul și devotamentul de care au dat dovadă cei dispăruți de mâna crudă a Securității o lumină veșnic aprinsă în inima mea.
Fără bravii timișoreni am fi fost și azi sub dominație sovietică. Nu că am fi reușit prea bine în democrația noastră veșnic originală.
Ce ar fi fost dacă Edecul ar fi lăsat să-i scape Proclamația de la Timișoara?