Primul modul care poate găzdui peste noapte drumeţii de pe traseul Via Transilvanica a fost inaugurat, joi, în satul mureşean Şapartoc, comuna Albeşti, o mică aşezare cu trei biserici, atestată documentar în 1231 şi rămasă aproape pustie din cauza noroiului şi a colectivizării, în urmă cu peste 40 de ani.
„Lansăm primul modul de găzduire pus în teren. Am făcut deja în noiembrie o lansare în care am vrut să arătăm ce am lucrat în ultimii aproape trei ani. Dar astăzi, în această frumoasă zi de primăvară, ne aflăm aici şi o să-l punem efectiv în teren şi o să putem să vedem exact cum o să funcţioneze. Suntem în gospodăria unor localnici, Radu şi Andreea Moldovan. Asta ne-am dorit de la început, să reuşim cumva să creăm această conexiune între drumeţi şi localnici şi credem că modulul de găzduire o să fie exact portalul acesta, pentru că noi venim în locuri nevralgice, unde nu sunt locuri de cazare. Via Transilvanica aduce deja un aport foarte mare de drumeţi şi de oameni în foarte multe dintre locurile prin care trece. Aşa că noi venim cu cazarea, oamenii de aici vin cu mâncarea şi cu poveştile şi credem că reuşim să întregim conceptul traseului”, a declarat, pentru Agerpres, coordonatorul proiectului modul de găzduire pe Via Transilvanica, Paul Burzo.
Proiectul amplasării acestor module de găzduire aparţine iniţiatorilor traseului turistic Via Transilvanica, Asociaţia Tăşuleasa Social, care îşi propune în acest an, cu sprijinul partenerilor, să inaugureze patru asemenea capacităţi de cazare.
„Noi avem planuri foarte măreţe anul ăsta, sperăm să punem patru module. La un moment dat, probabil, o să ajungem şi la 100, 150, 200. Sunt necesare multe locuri de cazare, pentru că, aşa cum am mai spus, Via Transilvanica este un foarte mare catalizator de focus, ca să zic aşa, pentru zonele acestea rurale”, a spus Paul Burzo.
Preşedintele şi fondatorul Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, iniţiatorul Via Transilvanica, a subliniat că acest modul de cazare vine ca răspuns la nevoia de a oferi soluţii pentru drumeţii care parcurg zone în care comunităţile sunt restrânse sau populaţia este îmbătrânită, iar posibilităţile de cazare sunt limitate.
„Ne-a ajutat foarte mult această popularitate a Viei Transilvanica ca traseu de drumeţie, un proiect turistic, proiect de reprezentare pentru România. În esenţă, noi am vrut să trecem prin aceste localităţi care erau în pragul dispariţiei, în pragul singurătăţii. Cred că singurătatea este cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla. Mama are o vorbă foarte frumoasă, că ‘ferească Dumnezeu să-ţi crească iarba în prag!’ Atunci când nu-ţi mai trece nimeni pragul, creşte iarba în prag şi în pragurile noastre, în foarte multe, mai ales din zona rurală, a crescut iarbă multă. Şi atunci, în 2018 ştiam că avem nevoie de o căutare a identităţii noastre. Câţiva ani mai târziu, intuiţia mea s-a dovedit foarte corectă şi aveam nevoie să deschidem ultima fereastră, probabil către această zonă rurală a României, prin care să vedem, nu numai să ne uităm, dar şi să învăţăm ceva ce putem face acum, în ultimul moment, ca această memorie să nu fie ştearsă”, a afirmat Alin Uşeriu.
El spune că zona rurală a României nu va fi prea interesantă din punct de vedere economic, aşa că Via Transilvanica urmăreşte promovarea frumuseţilor naturale ale ţării, iar instalarea capacităţilor de găzduire pentru drumeţi era o necesitate.
„Exact aşa am ales noi Şapartocul, o localitate cu germani, cu maghiari, cu români în proporţie egală, cu trei biserici. Adică este Transilvania. Este un sat aproape părăsit, mai erau 18 locuitori aici, acum sunt 28, dar în fiecare zi numărul locuitorilor este dublat sau triplat de oameni care vin aici pe Via Transilvanica. Deci este viaţă înăuntru. Radu Moldovan nu mai făcea faţă cu cazarea, el se dezvoltă, dar nu se dezvoltă în viteza cu care Prâslea ăsta al nostru, Via Transilvania, creşte. Şi atunci trebuia să ducă iarăşi oameni pe la Sighişoara la cazare, să-i aducă înapoi în traseu. Adică nu este ceea ce ne-am dorit noi. Noi ne dorim ca omul să mănânce aici, din grădina de aici, să aibă experienţe aici. Şi atunci am gândit de multă vreme acest proiect pentru care ne-am întâlnit, modulul de găzduire, care să fie ca o reţea pe toată Via Transilvania”, a afirmat Alin Uşeriu.
Iniţiatorul Via Transilvanica este de părere că ar trebui să se găsească o politică publică pentru satele depopulate, astfel încât ele să nu dispară, chiar dacă nu sunt rentabile.
Modulul de cazare, conceput după modelul „tiny house”, are o amprentă la sol de 25 metri pătraţi, un plan pătrat, astfel încât să fie mai uşor de integrat mobilierul şi funcţiunile din interior, baia şi spaţiul de dormit pentru 5-6 persoane.
„Modulul acesta este un prototip şi l-am pus aici să învăţăm împreună cu acesta. Deci atunci când gândeşti un proiect sustenabil trebuie să te gândeşti în următorii 30 de ani. Noi l-am pus la Radu Moldovan pe proprietate tocmai să vedem cât poate duce, dacă este destul de rezistent, dacă este pentru nevoile contemporane ale omului. Şi la noi s-a schimbat foarte mult tipul de turism, turismul nu mai este de petrecere, de weekend, este un turism activ, într-o directă legătură cu natura. Atunci când turiştii apar, prind noroi, trebuie să fie un loc unde să te poţi duce, să fie foarte puternic ancorat în nevoile tale, că nu ar fi tocmai potrivit să te duci pe o mochetă pufoasă – iar la noi margaretele se dau numai dacă ai mochetă”, a precizat Alin Uşeriu.
Modulul este dotat inclusiv cu aparat de aer condiţionat, iar turiştii de pe Via Transilvanica se pot caza în acesta doar cu o rezervare prealabilă.
Conceptul modulului de cazare de la Şapartoc îi aparţine arhitectului Dorin Ştefan.
„Domnul profesor Dorin Ştefan ne-a ajutat extraordinar de mult. În această planimetrie pe care am ridicat-o, am încercat să folosim şi materiale cât mai naturale şi de provenienţă cât mai apropiată de locurile în care le amplasăm”, a precizat coordonatorul proiectului modul de găzduire pe Via Transilvanica, Paul Burzo.
Prima familie tânără care s-a stabilit în satul Şapartoc după depopularea satului este cea formată din Radu şi Andreea Moldovan, fiul lor fiind primul copil născut aici, după 40 de ani.
Deşi nu au avut nicio legătură cu zona, cei doi tineri au decis să cumpere o gospodărie tradiţională, să o restaureze şi să înfiinţeze o mică pensiune. În plus, s-au dezvoltat şi pe partea de culturi bio.
„Mă bucur tare mult de acest moment foarte important pentru familia noastră, pentru comunitatea noastră. Stau şi mă uit astăzi în gospodăria noastră şi mă duc cu gândul la prima noastră intrare, împreună cu Andreea, cu soţia, chiar prin locul unde este spatele modulului (…). Stăteam prin curte şi puneam la cale acest plan de ecoturism. A fost foarte complicat într-un anumit punct, fiindcă ne tot gândeam cum să facem şi cum o să putem aduce noi drumeţi la gospodăria noastră. Totuşi am îndrăznit şi am făcut eforturi, am fost sprijiniţi de prieteni, de familie, bineînţeles, care a participat la reconstrucţia casei. Am fost la muncă în străinătate câţiva ani, pe perioada de vară, după care noi ne-am spus, cu mare bucurie şi încredere, că odată şi odată o să avem drumeţi”, a spus Radu Moldovan.
Şansa familiei, a spus Radu, a fost proiectul Via Transilvanica, în 2021, datorită căruia „dintr-o dată s-au schimbat lucrurile şi planurile noastre de viaţă, n-a mai fost nevoie să plecăm în străinătate”.
„Cumva pentru noi şi pentru întreaga comunitate este ceva foarte, foarte important acest proiect. În ultimii ani, numărul drumeţilor a crescut, au venit tot mai mulţi, iar acest modul ne oferă o nouă şansă de a putea primi mai mulţi drumeţi de pe Via Transilvanica. Ne dorim din tot sufletul acest modul să nu fie doar un loc de cazare, de înnoptare, ci întreaga noastră gospodărie să fie un loc de poveste”, a subliniat Radu Moldovan.
Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu, fratele lui Alin Uşeriu, a arătat că nimeni nu se aştepta ca acest proiect, Via Transilvanica, să aibă un succes atât de rapid şi că doar anul trecut pe acest traseu turistic s-au aflat peste 120.000 de drumeţi, inclusiv mulţi străini.
„Pentru noi este o zi importantă şi sperăm să urmeze pe toată Via Transilvanica, din 20 în 20 de kilometri, cum ne imaginăm noi, un modul de găzduire. Pentru că şi din punct de vedere financiar pentru drumeţi este cu un buget destul de scăzut. Trebuie să venim peste un an să vedem mai departe şi dacă a funcţionat sau n-a funcţionat. Bineînţeles, drumeţii se pot caza pe bază de rezervare, pentru că este clar că la un moment dat, pe perioada iulie-august este foarte, foarte aglomerat şi este nevoie de o rezervare din timp. Anul trecut am avut undeva la 120.000 de turişti pe Via Transilvanica, număraţi de Tăşuleasa Social, peste 24% au fost străini. Proiectul este deja un succes care, bineînţeles, pe noi ne-a depăşit. Dar dacă îl întrebaţi pe fratele meu, el a fost un visător, el a crezut foarte mult în proiectul ăsta şi, bineînţeles, nu ne aşteptam să ia o asemenea amploare aşa repede”, a precizat, pentru Agerpres, Tiberiu Uşeriu.
La inaugurarea de joi a primului modul de găzduire de pe Via Transilvanica a participat şi primarul comunei Albeşti, Nicolae Şovrea.
Satul Şapartoc, aparţinând comunei Albeşti, un sat de agricultori, număra 160 de familii şi 800 de locuitori, români şi maghiari, la începutul anilor ’60, când a început să se depopuleze, mai ales că drumurile impracticabile nu permiteau tinerilor să facă naveta spre zonele industriale sau spre şcoală.
Chiar şi prin noroi, spun localnicii, viaţa era frumoasă şi decurgea firesc la Şapartoc, iar fiecare familie îşi lucra cu rigurozitate pământul pe care îl avea şi îşi asigura cele necesare până în momentul colectivizării.
Satul se află la 12 kilometri de Sighişoara şi la aproape 9 kilometri de centrul comunei Albeşti, traseul fiind prin pădure, cu multe serpentine.
(Sursa fotografiilor: Via Transilvanica / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
