Afacerea economică de la Rovina a reintrat pe agenda națională, fiind facilitată de o inițiativă legislativă cunoscută drept ”Legea Grindeanu” care reia modelul juridic propus în 2013 pentru proiectul Roșia Montană.
Proiectul prevede facilități care ar putea încălca drepturi cetățenești, precum exproprierea cetățenilor în beneficiul firmelor private, limitarea accesului la justiție pentru comunitățile locale și numeroase derogări de la normele de protecție a mediului.
O nouă investigație publicată de România Curată la 8 mai 2026 readuce în prim-plan legăturile dintre Euro Sun Mining și giganții Glencore și Trafigura, corporații marcate de un istoric penal controversat. Aceste corporații, care au încheiat acorduri pentru achiziția minereului de la Rovina, au fost condamnate în SUA pentru scheme de corupție, mituirea unor oficiali străini și manipularea piețelor.
Mai mult, structura organizatorică a firmei canadiene folosește filiale în paradisuri fiscale precum Cipru, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența și responsabilitatea juridică, consideră organizații ale societății civile, precum comunitatea Declic.
Deși proiectul este prezentat public ca fiind strategic pentru Uniunea Europeană în vederea asigurării materiilor prime critice.
Promotorii proiectului continuă să subestimeze în rapoarte oficiale, adresate bursei din Toronto sau potențialilor investitor, opoziția locală la proiectul Rovina. Analiza raportărilor oficiale ale companiei scoate la iveală o realitate paralelă:
Opoziția locală: Invizibilă în planurile de afaceri, decisivă în documentele de risc
Dincolo de comunicatele fals optimiste de presă ale ESM , adevărata vulnerabilitate a proiectului Rovina este expusă chiar de companie în ultimele sale raportări statutare către autoritățile canadiene.
În Analiza de Management (MD&A) și în Formularul de Informare Anuală (AIF) publicate în martie 2026, Euro Sun Mining admite în fața investitorilor că opoziția societății civile nu este doar un zgomot de fundal, ci o barieră juridică concretă care a reușit deja suspendarea unor avize cheie în instanță.
Dacă în rapoartele tehnice mai vechi, precum Studiul de Fezabilitate (FS 2022), proiectul era prezentat nerealist ca fiind pe deplin acceptat și viabil, noua analiză a managementului (MD&A) dezvăluie vulnerabilități critice și litigii juridice, recunoscând că rezistența civică pe care compania a încercat să o ignore este, în fapt, forța care îi blochează avizele în instanță. Și anume:
Raportul Tehnic (FS 2022): Susține că Euro Sun Mining (ESM) menține „relații bune cu comunitatea” prin argumentul că localnicii au permis accesul neîngrădit la suprafață pentru foraje, ceea ce este interpretat drept acceptare implicită.
Analiza Managementului (MDA) arată însă o realitate mai tensionată. Se recunoaște oficial că filiala locală, SAMAX, a fost acționată în instanță de Asociația Declic la finalul anului 2022. Această acțiune viza suspendarea și anularea avizului de mediu, o contradicție directă față de afirmația de relații bune cu localnicii.
Este relevant faptul că în acest dosar a intervenit și asociația locală Ecourovina Bucureșci, care a acționat ca un pilon de sprijin pentru comunitatea locală, apărându-i interesele în fața proiectului minier.
Iată ce scriu, negru pe alb, chiar reprezentanții companiei în ultimul lor raport de management (MD&A, traducere din original):
„La sfârșitul anului 2022, SAMAX a primit o notificare din partea Tribunalului Cluj cu privire la o acțiune introdusă de Asociația Declic împotriva companiei, prin care se solicita suspendarea avizului de mediu deținut de SAMAX pentru proiectul Valea Rovinei, urmată de o acțiune pentru anularea aceluiași aviz.
În iulie 2023, Companiei i-a fost acordată prelungirea Certificatului de Urbanism pentru o perioadă de încă doi ani.
În octombrie 2023, Tribunalul Cluj a decis că certificatul de atestare (ERM) emis de Ministerul Mediului nu era valabil la momentul la care Compania a depus raportul de mediu pentru obținerea avizului. Compania nu va ataca această hotărâre și pregătește o nouă documentație pentru obținerea unui nou aviz de mediu.
La 25 martie 2025, Compania a anunțat că proiectul Valea Rovinei a fost inclus pe prima listă de active strategice a Uniunii Europene, ca urmare a apelului din 27 mai 2024 sub incidența Regulamentului privind materiile prime critice (CRMA). Această decizie îi permite Euro Sun să accelereze procesul de autorizare conform noilor directive legislative europene, menite să faciliteze dezvoltarea proiectului Valea Rovinei.”
Rapoartele MD&A par să practice o omisiune strategică: Euro Sun Mining menționează litigiul cu Asociația Declic care a produs un efect juridic, anularea avizului de mediu. Omite informațiile despre rezistența locală autentică, reprezentată de Asociația Ecourovina București sau de proprietarii de terenuri care refuză să își vândă proprietățile.
Pentru investitorii de pe bursa din Toronto, un conflict cu un ONG național (precum Declic) pare un obstacol procedural. Un conflict direct cu proprietarii de terenuri și cu o asociație locală creată special pentru a se opune proiectului, semnalează un proiect combătut activ de cel puțin o parte din comunitatea locală.
Menționarea intervenientului ar însemna recunoașterea faptului că nu există un acord de bunăvoie pentru terenuri.
ESM prezintă litigiile însă ca pe niște obiective din afara problemelor de mediu și de drepturi ale cetățenilor din zonă, create de ONG-uri externe. Mai mult, accesul la foraje de prospectare sunt invocate drept dovadă a unor relații cordiale cu localnicii.
În faza de exploatare (foraje), impactul proiectului este limitat și temporar. În faza de exploatare (mină deschisă sau procese industriale masive), impactul poate fi ireversibil.
Obligația de transparență Conform reglementărilor Bursei de la Toronto (TSX), orice companie listată are obligația legală de a divulga riscuri semnificative care pot influența decisiv prețul acțiunilor.
În această categorie ar putea să intre opoziția proprietarilor locali de terenuri. Faptul că unii cetățeni din perimetrul proiectului refuză să își cedeze proprietățile și s-au organizat juridic prin Asociatia Pentru Protejarea Muntilor Apuseni-Rovina pentru a bloca exploatarea, ar putea duce la amânarea sau eșecul întregii investiții.
Deși sunt obligați prin aceste norme de transparență să prezinte acționarilor tabloul complet al rezistenței locale, reprezentanții Samax și Euro Sun Mining par să aleagă o tăcere selectivă.
Dacă proprietarii de terenuri sunt intervenienți în procese împotriva avizului de mediu, este de presupus că nu vor vinde voluntar. Acest lucru ar putea forța compania să apeleze la expropriere, un proces lung, costisitor și toxic din punct de vedere politic (vezi scandalul L413).
Presiunea civică s-a concretizat prin petiții pentru retragerea semnăturilor de pe inițiativa L 143 care prevedea exproprieri. Printr-o scrisoare deschisă semnată de 60 de ONG-uri adresată direct Comisiei Europene, această poziție comună semnalează forurilor internaționale abuzurile legislative de la Rovina.
Despre câte locuri de muncă este vorba?
Nici în comunicatul de presă de pe Globe Newswire nu există mențiuni specifice despre grupuri de opoziție locală. Acesta se concentrează pe anunțul unei facilități de finanțare de până la 200 de milioane USD de la Trafigura și pe etapele administrative ale proiectului. Cu toate acestea, există câteva puncte care ating indirect relația cu comunitatea și autoritățile: CEO-ul Grant Sboros menționează că, după depunerea evaluării impactului asupra mediului (EIA), va urma o „colaborare strânsă cu oficialii români pentru a obține rezultatul legislativ necesar proiectului”.
Proiectul este prezentat ca fiind unul care va „debloca investiții și va crea locuri de muncă în județul Hunedoara”, fiind descris ca un proiect „pentru beneficiul poporului român și al Europei”.
În relatările de presă care au apărut în România legate de proiect se relatează că statul român ar urma să încaseze redevențe de peste 500 de milioane de dolari, iar potrivit unor estimări mai vechi, proiectul de la Rovina va crea circa 1.500 de locuri de muncă directe și indirecte.
(NI 43. -101 UPDATED TECHNICAL REPORT ON THE ROVINA VALLEY PROJECT IN ROMANIA Prepared for EURO SUN MINING INC. Prepared by NEW SENET (PTY) LTD Effective Date 21 March 2022
Sursa: https://minedocs.com/22/Rovina_Valley-FS-03212022.pdf)
Raportul tehnic al companiei, din 2022 vorbește despre 264 de locuri de muncă directe, reflectând o abordare axată pe eficiență și automatizare. Estimarea nu a mai fost modificată sau actualizată în ultimele rapoarte,
Promisiunile publice vizează însă revitalizarea economică a întregii regiuni prin mii de oportunități.
Nota redacției: Autoarea articolului, Viorica Bold, corespondentă PressHUB la Cluj, este președinta Asociației Ecourovinabucureșci, organizație care asigură reprezentarea juridică și socială a comunității locale în raport cu impactul proiectelor miniere din zonă.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
