Încă 2,6 miliarde de euro pentru România prin PNRR, aprobate preliminar de Bruxelles

Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată a României din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, după ce Bucureștiul a îndeplinit 38 de jaloane și 24 de ținte legate de digitalizare, energie, transporturi, fiscalitate, sănătate, justiție și educație.

Până acum, României a atras 12,97 de miliarde de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență create după pandemia de Covid, dintr-un total disponibil de 21,41 miliarde de euro (13,57 miliarde de euro granturi / 7,84 miliarde de euro împrumuturia).

Printre reformele-cheie validate de Bruxelles se numără dezvoltarea cloudului guvernamental, măsuri pentru decarbonizarea economiei și modernizarea administrației fiscale, într-un moment în care implementarea PNRR intră în etapa decisivă înainte de termenul-limită din 2026.

Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă privind îndeplinirea de către România a jaloanelor și țintelor necesare pentru cea de-a patra cerere de plată din Mecanismul de redresare și reziliență.

Cererea are o valoare de 2,62 miliarde de euro și face parte din finanțarea acordată României prin NextGenerationEU.

Comisia a constatat că România a îndeplinit satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru această plată.

Fondurile aferente cererii susțin măsuri privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a energiei, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități.

Măsurile vizează și consolidarea procesului decizional al administrației, digitalizarea, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și dezvoltarea sistemului de educație.

Una dintre măsurile principale este dezvoltarea cloudului guvernamental. Potrivit Comisiei, România a făcut progrese semnificative în implementarea infrastructurii de cloud guvernamental, iar peste 30 de instituții publice sunt deja conectate.

Măsura urmărește modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date și prin servicii publice mai eficiente și mai ușor de folosit.

O altă componentă vizează decarbonizarea transporturilor și energiei. România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.

Aceste măsuri includ introducerea unor taxe de proprietate mai mari pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de electricitate pe bază de cărbune.

Cererea include și revizuirea cadrului fiscal. România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și mai eficient, prin reducerea sarcinii administrative și îmbunătățirea conformării fiscale.

Comisia precizează că simplificarea procedurilor și o distribuție mai echilibrată a poverii fiscale urmăresc consolidarea finanțelor publice și un mediu mai favorabil pentru afaceri.

Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar, care are patru săptămâni pentru a emite un aviz.

Plata către România poate avea loc după avizul Comitetului Economic și Financiar și după adoptarea ulterioară a unei decizii de plată de către Comisia Europeană.

Citește și: UE vrea să relanseze transportul feroviar european prin bilete unice și protecție completă pentru pasageri

PNRR în cifre

România a depus cea de-a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.

Planul Național de Redresare și Reziliență al României include investiții și reforme menite să facă economia și societatea mai sustenabile, mai reziliente și mai pregătite pentru tranziția verde și digitală.

Planul României este finanțat cu 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Această a patra cerere de plată va ridica totalul fondurilor plătite României prin Mecanismul de redresare și reziliență la 12,97 miliarde de euro.

Suma include prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro primită în 2021 și 2022 și preplata de 288 de milioane de euro în cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024.

Totalul de 12,97 miliarde de euro corespunde unui nivel de 60,6% din toate fondurile prevăzute în planul României. Comisia arată că 62% dintre jaloanele și țintele din plan au fost evaluate.

Mecanismul de redresare și reziliență se închide la finalul anului 2026. Statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să transmită ultimele cereri de plată până la finalul lunii septembrie 2026.

Mecanismul de redresare și reziliență este instrumentul central al NextGenerationEU, creat pentru a sprijini redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19 și pentru a accelera tranziția verde și digitală în statele membre.

Plățile din RRF sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane și ținte asumate de fiecare stat membru în planul său național. Comisia evaluează îndeplinirea acestora înainte de a autoriza plata.

În cazul României, planul combină reforme și investiții în domenii precum administrația publică, fiscalitatea, energia, transporturile, sănătatea, educația, justiția, serviciile sociale și digitalizarea.

Calendarul de finalizare al RRF face ca următoarele luni să fie decisive pentru implementarea jaloanelor și țintelor rămase în planurile naționale de redresare și reziliență.

(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.

Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram

Urmăriți PressHUB și pe Google News!