Ministerul Mediului a lansat în consultare publică proiectul de buget al Administrației Fondului pentru Mediu pentru 2026. Accentul se mută de la programele dedicate aproape exclusiv persoanelor fizice către infrastructura publică locală, cu alocări consistente pentru apă și canalizare, iluminat public și stocarea energiei în baterii.
Noul buget include 1,5 miliarde de lei pentru rețele de apă și canalizare și 400 de milioane de lei pentru sisteme de stocare a energiei, în contextul creșterii accelerate a numărului de prosumatori și al presiunii asupra rețelelor electrice.
Cea mai mare alocare propusă pentru programele noi este destinată proiectelor de apă și canalizare, care ar urma să primească 1,5 miliarde de lei. Alte sume importante sunt prevăzute pentru modernizarea iluminatului public, programul național de stocare cu baterii, împăduriri și continuarea programului Rabla pentru persoane fizice.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu (foto), a explicat că strategia pentru 2026 urmărește integrarea investițiilor de mediu în dezvoltarea locală și tratarea acestora ca servicii publice esențiale.
„În anul 2026 trebuie prioritizate proiecte care să aducă servicii publice esențiale de calitate pentru români. Ținta anului 2026 este ca proiectele de mediu să nu mai fie percepute și tratate separat de dezvoltarea locală”, a transmis ministrul Mediului.
Apă și canalizare, principala prioritate a AFM în 2026
Alocarea de 1,5 miliarde de lei pentru infrastructura de apă și canalizare reprezintă una dintre cele mai mari finanțări anunțate de AFM în ultimii ani pentru acest sector.
Miza este legată atât de reducerea decalajelor dintre mediul urban și rural, cât și de îndeplinirea obligațiilor asumate de România privind serviciile publice de apă și gestionarea apelor uzate.
Comparativ cu anii precedenți, noua orientare bugetară arată o mutare clară a accentului de la programele dedicate exclusiv mobilității electrice sau energiei regenerabile către infrastructura locală de bază.
În ultimii ani, AFM a finanțat masiv programe precum Casa Verde Fotovoltaice, Rabla Plus sau sisteme de eficiență energetică, în timp ce investițiile în apă și canalizare au fost gestionate în principal prin alte surse, precum Programul „Anghel Saligny”, fondurile europene sau PNRR.
Prin introducerea acestei linii de finanțare în bugetul AFM, Ministerul Mediului încearcă să transforme instituția într-un instrument mai amplu de dezvoltare locală și reziliență climatică.
400 de milioane de lei pentru stocarea energiei în baterii
O altă noutate importantă a proiectului de buget este programul național de stocare cu baterii, pentru care sunt prevăzute 400 de milioane de lei.
Programul apare în contextul creșterii accelerate a numărului de prosumatori din România și al dificultăților tot mai frecvente legate de echilibrarea rețelei electrice.
Potrivit datelor oficiale prezentate în ultimele luni de autorități și de operatorii din energie, România a depășit pragul de câteva sute de mii de prosumatori, iar producția descentralizată a început să genereze probleme tehnice în anumite zone ale rețelei.
„Pentru 2026, punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare — baterii —, nu doar pe producție. Răspundem astfel creșterii masive a numărului de prosumatori și presiunii puse pe rețeaua națională de distribuție”, a explicat Diana Buzoianu.
În comparație cu bugetele AFM din anii trecuți, când accentul a fost pus aproape exclusiv pe finanțarea panourilor fotovoltaice, apariția unui program dedicat stocării energiei indică o schimbare de strategie și o încercare de adaptare la noua structură a pieței energetice.
Rabla 2026 primește 300 de milioane de lei
Programul Rabla destinat persoanelor fizice ar urma să beneficieze de un buget de 300 de milioane de lei în 2026. Potrivit informațiilor apărute în presa economică, suma este mai mare decât alocarea efectivă utilizată pentru componenta dedicată persoanelor fizice în 2025.
Totodată, Ministerul Mediului anunță că noua ediție a programului va pune accent pe automobilele produse și asamblate în Europa, într-un moment în care industria auto europeană traversează o perioadă de competiție puternică cu producătorii asiatici.
În 2025, programul Rabla a avut un buget total anunțat de peste 1,4 miliarde de lei, însă structura finanțărilor și implementarea au fost afectate de modificări succesive ale ghidurilor și de întârzieri administrative.
Pentru 2026, autoritățile susțin că urmează să fie adoptate ghiduri „îmbunătățite” față de anii anteriori.
700 de milioane de lei pentru iluminat public
Programul de modernizare a iluminatului public primește una dintre cele mai consistente alocări din noul proiect de buget: 700 de milioane de lei. AFM a mai finanțat în anii precedenți proiecte similare, însă sumele propuse pentru 2026 sunt printre cele mai mari de până acum.
Datele oficiale publicate de AFM la finalul anului trecut arătau că aproape o mie de dosare depuse în cadrul programului de iluminat public însumau solicitări de peste 1,39 miliarde de lei, ceea ce indică o cerere foarte mare din partea administrațiilor locale.
Ministerul Mediului susține că investițiile în iluminat public eficient energetic au efecte directe asupra siguranței comunităților și asupra reducerii cheltuielilor locale cu energia.
„Finanțăm proiecte de modernizare a localităților. Beneficiile imediate sunt clare: creșterea siguranței în comunități și reducerea cheltuielilor cu acest serviciu public. Administrațiile locale rămân, ca urmare a implementării proiectului, cu mai multe resurse pentru alte investiții”, a declarat Diana Buzoianu.
Împăduririle rămân în lista priorităților
Pentru programul național de împăduriri sunt prevăzute 250 de milioane de lei. Autoritățile spun că obiectivul pentru 2026 este reconversia terenurilor degradate și reducerea riscului de deșertificare în anumite regiuni ale țării.
Programul vine într-un context în care România continuă să aibă dificultăți în atingerea țintelor de împădurire asumate la nivel european, iar mai multe rapoarte oficiale și studii climatice avertizează asupra extinderii fenomenelor de secetă și degradare a solurilor.
O schimbare de filosofie în finanțările AFM
Analiza structurii noului buget arată că AFM încearcă să își redefinească rolul, trecând de la o instituție concentrată aproape exclusiv pe programe de stimulare individuală, precum Rabla sau Casa Verde, către finanțarea infrastructurii publice și a rezilienței locale.
Proiectul de buget se află acum în consultare publică, urmând ca, după aprobare, să fie elaborate ghidurile de finanțare pentru fiecare program în parte.
(Sursa foto: Diana Buzoianu / Facebook)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
