Inspecția Judiciară a declanșat verificări privind o posibilă încălcare a independenței procurorilor prin formularea cererii de strămutare a dosarului în care Curtea de Apel Craiova urma să analizeze sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra modului în care sunt anchetați magistrații în România.
Sesizarea Inspecției Judiciare a fost înscrisă la punctul 113296/2026 al ordinii de zi a ședinței Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 septembrie 2026, programată astăzi, de la ora 16:00.
Potrivit documentului publicat de Consiliul Superior al Magistraturii, verificările sunt efectuate în baza articolului 31 alineatul 1 din Legea nr. 305/2022 privind CSM și privesc „încălcarea independenței procurorilor, referitor la formularea unei cereri de strămutare aflate pe rolul Curții de Apel Craiova”.
Înscrierea sesizării pe ordinea de zi nu înseamnă că Inspecția Judiciară sau CSM au stabilit deja existența unei încălcări. Secția pentru procurori trebuie să analizeze verificările Inspecției și să decidă dacă demersul privind strămutarea a afectat independența magistraților implicați în instrumentarea sau susținerea cauzei.
Cererea a fost formulată de procurorul general Cristina Chiriac
Sesizarea apare în aceeași zi în care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de strămutare și a mutat dosarul de la Curtea de Apel Craiova. Potrivit informațiilor publicate de PRESShub, cererea a fost formulată de procurorul general al României, Cristina Chiriac, iar în evidențele ÎCCJ Parchetul General figurează în calitate de petent.
Înalta Curte a admis cererea în dimineața zilei de 15 septembrie și ar fi dispus și desființarea actelor efectuate până atunci în cauză. Hotărârea nu a fost luată în unanimitate: judecătoarea Rodica Aida Popa, membră a completului Secției penale, a formulat opinie separată. Motivarea soluției și conținutul opiniei separate nu erau publice imediat după pronunțare. PRESShub a prezentat cronologia procedurii.
Cererea de strămutare a fost înregistrată la ÎCCJ pe 14 septembrie, cu numai o zi înaintea termenului la care judecătorii din Craiova urmau să decidă dacă trimit întrebările preliminare la instanța europeană. Dosarul de strămutare a primit numărul 1692/1/2026 și a fost soluționat de Completul nr. 9 al Secției penale.
Succesiunea evenimentelor este relevantă pentru verificările privind independența procurorilor: pe 11 septembrie, reprezentantul Ministerului Public ceruse un termen pentru a formula concluzii asupra sesizării CJUE. Curtea de Apel Craiova acceptase solicitarea Parchetului și stabilise un nou termen pentru 15 septembrie, ora 12:30. Cu o zi înainte, conducerea Parchetului General s-a adresat ÎCCJ pentru mutarea cauzei, iar cererea a fost admisă înainte de reluarea dezbaterilor la Craiova.
Ce trebuia să decidă Curtea de Apel Craiova
Dosarul ridica două probleme legate de independența sistemului judiciar și de compatibilitatea legislației românești cu dreptul Uniunii Europene.
Prima întrebare pusă în discuție urmărea să stabilească dacă legislația europeană permite ca infracțiunile de corupție presupus comise de judecători și procurori să fie anchetate exclusiv de procurori desemnați de procurorul general, cu avizul Plenului CSM.
După desființarea, în 2022, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, dosarele cu magistrați nu au revenit automat în competența DNA. Legea nr. 49/2022 a creat un mecanism în care cauzele sunt instrumentate de procurori desemnați din cadrul Parchetului General și al parchetelor de pe lângă curțile de apel. Sistemul este denumit informal „SIIJ 2”.
A doua întrebare privea libertatea judecătorului național de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Instanța din Craiova voia să afle dacă dreptul european permite ca un judecător să fie recuzat, declarat incompatibil sau îndepărtat din complet pentru că a pus în discuție necesitatea sesizării CJUE ori a decis să trimită întrebări preliminare la Luxemburg.
Ce trebuie să stabilească Secția pentru procurori a CSM
Articolul 31 alineatul 1 din Legea nr. 305/2022 este mecanismul prin care CSM poate interveni pentru apărarea independenței, imparțialității și reputației profesionale a magistraților. În asemenea proceduri, Inspecția Judiciară efectuează verificările, iar secția corespunzătoare a Consiliului analizează constatările și poate admite sau respinge cererea de apărare a independenței.
În cazul de la Craiova, problema nu este doar dacă cererea de strămutare a respectat condițiile procedurale. Această chestiune a fost soluționată de ÎCCJ prin admiterea cererii. Verificarea Inspecției Judiciare privește un plan diferit: dacă formularea cererii, în contextul și momentul în care a fost depusă, a reprezentat o presiune sau o ingerință asupra procurorilor implicați.
Secția pentru procurori va trebui să analizeze cine a formulat sesizarea, care sunt procurorii a căror independență ar fi putut fi afectată, ce împrejurări au determinat conducerea Parchetului General să solicite mutarea dosarului și dacă demersul a avut legătură cu dezbaterea privind sesizarea CJUE.
Concluzia CSM va arăta dacă formularea cererii de către vârful Ministerului Public a reprezentat exercitarea legitimă a unui drept procedural sau dacă momentul și efectele demersului au afectat independența procurorilor. Până la publicarea hotărârii Secției pentru procurori și a motivării ÎCCJ, existența unei încălcări nu poate fi prezentată ca fiind deja stabilită.
