Poeta Ana Blandiana, fondatoare a Fundaţiei Academia Civică şi a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei, a afirmat miercuri, într-o dezbatere la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, că este extrem de greu de înţeles ce s-a întâmplat în România în ultimele luni, cum atât de mulţi români care, în urmă cu trei decenii, răbdau de foame şi nu erau liberi să îşi dorească acum să ieşim din Uniunea Europeană.
„Adevărul e că este extrem de greu de înţeles ce s-a întâmplat în România în ultimele luni. Vreau să zic la primul tur al alegerilor (prezidenţiale – n.r.), pentru că pare de neînchipuit, pentru mine, cel puţin, este extrem, extrem de greu de explicat cum e posibil ca două milioane şi jumătate de români care, în urmă cu 30 de ani, răbdau de foame şi nu erau liberi, să protesteze, să zică că vor să ieşim din Uniunea Europeană. Pentru mine, prima explicaţie este că chiar nu ştiu istorie dacă sunt în stare să îşi uite propria viaţă, ce au trăit, şi asta e absurd, dar nu ştiu cum să spun.
Din punctul meu de vedere, de la Ştefan cel Mare, care cerea ajutorul Dogelui Veneţiei, trecând prin paşoptism, nu mai vorbesc despre 1918, până astăzi, toată istoria României este o speranţă, o luptă de a ajunge să fim una din ţările Europei.
Şi când în sfârşit am intrat, şi când în sfârşit suntem egali, şi când în sfârşit numai de noi depinde să fim respectaţi, noi să venim şi să spunem ‘că vrem să fim cu ruşii’, de care ne-a fost frică o istorie întreagă şi de care ne-am apărat. Este de neînţeles”, a spus Ana Blandiana, în cadrul unui eveniment prilejuit de lansarea, la Alba Iulia, a volumului „Cartea neagră a comunismului: Crime, teroare, represiune”, potrivit Agerpres.
Ana Blandiana a adăugat că sunt „nişte lucruri care sunt greu de înţeles” care se întâmplă nu numai la noi.
„Nu mai putem spune ‘ca la noi la nimenea’, pentru că la alţii e şi mai rău decât la noi. La ora asta, trăim o istorie absurdă şi îngrozitoare pentru multe ţări. Trebuie să înţelegem ce e bine şi ce e rău. (…)
Trăim într-o lume cu adevărat confuză. Ce se întâmplă, acum, cu Trump, este ceva dramatic, prin faptul că, cel puţin pentru mine, pentru prima oară se vede cât de fragilă e democraţia.
E destul să ajungă o persoană, mă rog, o să vedem cât e de nebună, deocamdată, ca toate instituţiile să se clatine, ceea ce este cu adevărat dramatic”, a opinat Ana Blandiana.
Citește și: Ana Blandiana a primit titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Alba Iulia”
În ceea ce priveşte volumul lansat la Alba Iulia, poeta a afirmat că este „o operă în mai multe sensuri”, „o carte extraordinară”, care „demonstrează ştiinţific, prin descrierea ideologiei şi a faptelor, că cele două nebunii ale secolului XX (comunismul şi nazismul – n.r.) sunt complementare şi că trebuie discutate împreună şi că trebuie condamnate împreună”.
„Graţie acestei cărţi extraordinare, crimele comunismului şi crimele nazismului se discută împreună, pentru că această carte a demonstrat, cu cifre, că crimele comunismului au fost mult mai numeroase. (…).
Prin această carte, omenirea (…) a înţeles că aceste două lucruri (comunismul şi nazismul – n.r.) trebuie discutate împreună ca să le înţelegi cu adevărat. Ceea ce trăim noi astăzi, tot acest curent de extremă dreaptă, care continuă în mare măsură ideologii de extremă dreaptă de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial, se combină atât de evident, prin însăşi personajele care le susţin, cu comunismul. (..).
E clar că personaje care provin din structurile comuniste sunt acum de extremă dreaptă şi totul se amestecă”, a spus aceasta.
Ana Blandiana a adăugat că trăim într-o istorie care o continuă pe cea dinainte. „Nu se poate să nu o cunoaştem. Trăim într-o istorie în care numai naivii îşi închipuie că comunismul s-a terminat odată cu căderea Zidului Berlinului. El există în ţările din Extremul Orient în mod instituţional, el există într-o o serie de ţări comuniste în mod ocult, şi noi suntem cei mai bine plasaţi ca să ne dăm seama, şi el există chiar şi în progresismul care face ravagii în America”, a spus poeta.
Despre Memorialul de la Sighet, Ana Blandiana a afirmat că întotdeauna a spus că „nu este un drum spre trecut, este un drum spre prezent, pentru că numai în măsura în care înţelegi ce a fost, poţi să înţelegi ce este şi poţi să înţelegi, eventual, ce va fi”.
Citește și: A murit scriitoarea Doina Jela
Prezent la eveniment, istoricul Ioan Stanomir a spus, referindu-se la cei nostalgici după o anumită perioadă, că „nostalgia este o chestiune de indecenţă, pentru că ea dezonorează victimele”.
„Tot ceea ce s-a clădit în această ţară nu s-a clădit în favoarea regimului comunist, ci împotriva regimului comunist. Regimul comunist, dacă ar fi fost cu adevărat victorios, nu ar mai fi rămas piatră pe piatră din această ţară. Şi piatră pe piatră din conştiinţa acestei ţări. (…) Regimul comunist a avut un singur ţel: distrugerea completă a identităţilor şi instituirea omului nou”, a afirmat Stanomir.
Istoricul a adăugat că tot ceea ce am văzut în ultimii ani în România este, de fapt, rezultatul unor tare ale trecutului. „Tare profunde, de la dezinteresul faţă de interesul public la dispreţul faţă de cetăţeni, la demagogie, la manipulare istorică, la transformarea unor teme importante în teme de campanie, la dezonorarea unor instituţii. Toate aceste lucruri le-am trăit şi ne este teamă că le vom trăi în continuare. De aceea, o asemenea carte este, într-adevăr, un reper, dar nu aş spune că este un reper doar despre trecut, este un reper în primul rând despre viitor, pentru că, aşa cum s-a spus, viitorul pe care îl trăim este cel pe care îl construim acum”, a arătat Ioan Stanomir.
Evenimentul de lansare a fost moderat de Cristian Pătrăşconiu, care a amintit că volumul „Cartea neagră a comunismului: Crime, teroare, represiune”, editat de Stephane Courtois, a fost publicat în 1997 în Franţa, iar în România câteva luni mai târziu. În toamna anului trecut, a apărut cea de-a doua ediţie, la Editura Spandugino.
Lansarea volumului şi dezbaterea de la Alba Iulia despre totalitarismul comunist şi efectele pe care le-a avut asupra istoriei şi culturii europene a fost primul astfel de eveniment organizat într-o universitate din România, a spus Diana Câmpan, de la Centrul de Cercetări Filologice şi Dialog Multicultural (Departamentul de Litere) al Universităţii „1 Decembrie 1918”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa fotografiilor: Facultatea de Istorie, Litere și Științe ale Educației UAB / Facebook)
