Lăsată trei decenii în voia naturii, o pășune de 73 hectare din localitatea Sacalasău Nou, județul Bihor, a devenit mărul discordiei între un localnic și aleșii comunei Derna, scrie Bihoreanul.
Cunoscut drept „Vraja din Deal” pe rețelele de socializare, unde are aproape 400.000 urmăritori, influencerul Mihai Vraja vrea să amenajeze un parc silvopastoral folosit atât pentru creșterea animalelor, cât și în scop turistic, așa încât localnicii să poată face și vinde produse naturale. Primarul Iarko Segheciu și consilierii locali preferă însă ca pășunea, devenită între timp aproape pădure, să fie introdusă în fondul forestier.
Cele două părți sunt gata să ajungă în instanță, într-un nou proces care ar prelungi paragina ce-a cuprins izlazul.
Pe dealurile ce străjuiesc Sacalasău Nou, a pus stăpânire natura. Pământurile unde odinioară pășteau vitele sunt pline cu mărăcini, dar și cu mesteceni, plopi și stejari, astfel că, după trei decenii de abandon, cele 73 de hectare de izlaz seamănă mai degrabă cu o pădure decât cu o pășune.
Locul are o istorie complicată. În decembrie anul trecut, după un proces de 12 ani, Tribunalul Bihor a respins definitiv pretențiile unor pretinși moștenitori ai grofului Bartos Gábor care revendicau nu doar izlazul, ci și terenuri pe care se află gospodării ale localnicilor.
Vestea l-a bucurat și pe Mihai Vraja, un maramureșean care – după cinci ani munciți în străinătate, inclusiv în turism – s-a stabilit aici în urmă cu patru ani. Împreună cu partenera sa, tânărul și-a întemeiat o gospodărie pe un deal din apropierea pășunii, unde face agricultură de subzistență, și produce „conținut” pentru rețelele sociale, sub denumirea „Vraja din Deal”.
Pe 12 decembrie 2025, la două zile după hotărârea instanței, Vraja a propus Primăriei concesionarea celor 73 hectare, pentru a le transforma într-o pășune cu arbori, folositoare atât crescătorilor de animale, cât și întregii comunității, Asociația Vraja, pe care o conduce, fiind interesată să dezvolte un eco-village și să promoveze turistic zona.
Doar că Primăria nu s-a arătat interesată. La începutul anului, în ianuarie, i-a comunicat că cele 73 hectare, deși în acte sunt izlaz comunal, în realitate reprezintă o pășune împădurită, cu o consistență a vegetației forestiere de peste 0,4, ceea ce impune trecerea terenului în categoria pădure.
Continuarea, în Ebihoreanul.ro
Citește și: Deficitul trimestrial al României urcă la 9,2% din PIB, cel mai mare din UE
(Sursa foto: Bihoreanul)
