România și-a construit singură vulnerabilitățile energetice, fiindcă a îmbrățișat de mai multe ori dependența de Rusia. Consecințele se resimt până azi.
Închiderea totală a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza insuficienței apei pentru răcirea reactoarelor sugerează nu doar că România nu e pregătită pentru noua etapă a schimbărilor climatice, dar și că politica energetică a fost construită înainte de invazia rusă în Ucraina pe dependență de gazul adus din Est.
Întoarcerea la cărbune, așa cum au legiferat PSD și AUR în primul lor exercițiu guvernamental, e însă complicată și iluzorie, mai ales că marile mine din Valea Jiului sunt închise și puse în conservare, iar trenurile lungi cu vagoane pline de cărbuni care plecau zilnic din zonă au fost înlocuite cu câteva camioane. În plus, cărbunele autohton a devenit scump, atât din cauza certificatelor energetice, cât și a puterii sale calorice, iar cărbunele ca refugiu independent de vreme nu se susține, fiindcă termocentralele au la rândul lor nevoie de apă de răcire.
România a luat deja bani de la UE pentru renunțarea la cărbune
Datele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) arată că cererea globală de cărbune a atins un vârf istoric de circa 8,85 de miliarde de tone în 2025, dar că e vorba despre un platou și că urmează un declin lent și gradual până în 2030. Uniunea Europeană și Statele Unite au planificat să reducă împreună peste 250 de milioane de tone până în 2030, iar creșterea vine doar din India și Asia de Sud-Est. Raportul Agenției pe anul trecut insistă că rolul cărbunelui se schimbă: centralele se retehnologizează, rămân funcționale, dar sunt folosite tot mai puțin timp și doar pentru completarea energiei regenerabile (Raportul anual IEA, „Coal 2025”, Paris, decembrie 2025).
Reîntoarcerea la cărbune nu aduce independența invocată de PSD+AUR, dar păstrează poluarea, cu tot cu factura pe sănătate, fiindcă după cum arată documentele internaționale, termocentralele pe cărbune din România produc 500 de decese premature și peste 11.000 de îmbolnăviri respiratorii pe an (Raport Bankwatch, 2024).
Continuarea, în Deutsche Welle
(FOTO: Inquam Photos / Virgil Simonescu)
