Cazul Rovina și marea iluzie a mineralelor critice prin care se ascund abuzurile legislative din proiectele miniere europene

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Proiectul minier de la Rovina a fost oprit în instanță în urma unui proces deschis de asociația Declic împreună cu organizații care reprezintă interesele localnicilor, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj dispunând în 2024, anularea definitivă a avizului de mediu necesar exploatării. Acțiunea juridică a fost inițiată din dorința de a proteja zona de impactul ecologic al unei exploatări de suprafață și de a opri deciziile luate fără consultarea reală a cetățenilor.

Prin această decizie a magistraților, documentul de mediu care dădea dreptul companiei miniere să înceapă lucrările a fost anulat, ceea ce blochează practic continuarea proiectului în formă actuală și obligă autoritățile să recunoască argumentele aduse cu privire la riscurile de poluare și distrugere a mediului.

Tocmai pe fondul acestor dispute juridice legate de oprirea exploatării, aceeași instanță a decis să meargă mai departe și să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-un caz care privește tot exploatarea de la Rovina, caz relevant pentru transparența instituțională și protecția mediului.

Cum a fost declarat Rovina proiect de interes strategic?

Procesul, deschis inițial de asociația Declic, pune în discuție refuzul autorităților române de a oferi acces la studiile și documentele care au stat la baza declarării proiectului minier de la Rovina drept unul strategic, după cum arată și comunicatul de presă Declic.

Ministerul Economiei a invocat reglementările europene privind materiile prime critice pentru a bloca accesul publicului la informații esențiale legate de gestionarea deșeurilor și prevenirea poluării, susținând că întreaga procedură ar beneficia de o confidențialitate automată.

Reprezentanții societății civile insistă că securitatea aprovizionării cu minerale nu se poate realiza prin îngrădirea accesului liber la informații de interes publici sau prin ascunderea efectelor ecologice față de comunitățile locale.

Un proiect de o asemenea anvergură poate produce efecte ireversibile asupra naturii, iar jurisprudența europeană obligă statele să prioritizeze transparența atunci când sunt în joc sănătatea publică și mediul înconjurător.

Citește și: Procesul AMECO împotriva Agent Green, inclus de ActiveWatch pe lista SLAPP

Ce se cere de la CJUE

Decizia finală CJUE va crea un precedent obligatoriu pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, definind clar dacă un stat poate sau nu să declare secrete informațiile de mediu în numele intereselor economice.

Prin această sesizare, judecătorii de la Cluj solicită Curții Europene să clarifice dacă normele privind confidențialitatea proiectelor strategice se aplică general și automat sau dacă ele trebuie limitate strict la secretele comerciale dovedite de la caz la caz.

De asemenea, se ridică problema validității acestor reglementări în raport cu acordurile internaționale privind accesul la informațiile de mediu, precum Convenția de la Aarhus, sugerându-se că un regim de secretizare absolută contravine flagrant principiilor democratice și dreptului la o cale de atac eficientă.

Mediul, mineritul și transparența nu fac un menaj bun nici unde

Problema lipsei de transparență nu este însă una izolată și specifică doar României, ea reflectă o practică tot mai extinsă și la nivelul instituțiilor europene. Sute de organizații civice din mai multe state membre au reclamat oficial faptul că Direcția Generală pentru Piață Internă a Comisiei Europene respinge constant cererile de acces la documentele proiectelor miniere strategice, oferind doar rezumate incomplete sub pretextul protejării intereselor comerciale. Coalițiile europene avertizează că scurtarea agresivă a termenelor de aprobare prin proceduri rapide tinde să sacrifice evaluările ecologice și blochează dreptul comunităților de a-și exprima consimțământul informat, favorizând eficiența economică în detrimentul drepturilor fundamentale.

Raportul SOMO confirmă opacitatea proiectelor miniere strategice din Europa

O analiză detaliată publicată de organizația internațională SOMO arată că graba instituțiilor europene de a-și asigura mineralele critice necesare tranziției energetice, tehnologiei și industriei de apărare a generat o adevărată rezistență juridică și socială.

Prin reglementările recente privind materiile prime critice (CRMA), Comisia Europeană a primit puterea de a acorda anumitor exploatări miniere statutul de proiecte strategice, oferindu-le proceduri de aprobare extrem de rapide, prioritate în fața legii și acces facilitat la finanțare.

Totuși, comunitățile locale și organizațiile civile avertizează că această viteză exagerată sacrifică direct transparența, drepturile omului și protecția mediului.

Raportul scoate la iveală proceduri profund opace, în care marile companii miniere sunt implicate direct în procesul de selecție, în timp ce cetățenii de rând sunt lăsați complet pe dinafară și nu au acces la documentele justificative.

Mai mult, termenele extrem de scurte impuse pentru contestarea juridică a acestor decizii fac aproape imposibilă strângerea de dovezi științifice solide de către opozanții proiectelor. Această abordare creează un paradox major în inima Europei, unde efortul global de a combate schimbările climatice prin tehnologii verzi riscă să distrugă mediul local și democrația din comunitățile unde se află resursele, se mai arată în raport.

Demersurile juridice inițiate de activiști devin esențiale pentru a obliga autoritățile să rămână responsabile în fața legii și pentru a demonstra că securitatea aprovizionării nu se poate construi prin abuzuri legislative, precum cel inițiat de Declic la Cluj.

Citește și: STRASBOURG: Protecția apărătorilor mediului devine prioritate europeană

Desființarea CORE elimină pârghiile de control asupra abuzurilor din străinătate

Într-un articol de investigație, România Curată arată că închiderea recentă a Biroului Ombudsmanului Canadian pentru Întreprinderi Responsabile (CORE) de către guvernul din Canada reprezintă o lovitură dură pentru comunitățile vulnerabile expuse proiectelor miniere extractive. Creat inițial cu scopul de a investiga încălcările drepturilor omului și abuzurile comise de companiile canadiene care își desfășoară activitatea în afara granițelor țării, CORE reprezenta singura instituție guvernamentală externă la care cetățenii străini, inclusiv cei din România, ar fi putut apela în mod oficial în cazul în care drepturile le erau afectate de mari proiecte miniere.

Decizia de desființare a organismului a fost puternic contestată de zeci de organizații civice, care acuză autoritățile canadiene că lasă comunitățile locale fără un mecanism esențial de responsabilizare a corporațiilor.

Această decizie are un impact direct și asupra României, unde companii miniere înregistrate în Canada au încercat în mod repetat să dezvolte exploatări de amploare în zone precum Munții Apuseni.

Închiderea biroului de control lasă societatea civilă și localnicii fără o pârghie legală internațională la care să apeleze în caz de abuzuri, într-un moment în care și Uniunea Europeană presează pentru aprobări miniere mult mai rapide.

Astfel, prin eliminarea acestei instituții de supraveghere, crește riscul ca marile corporații să acționeze cu impunitate în afara granițelor lor de origine, lăsând comunitățile locale să ducă bătăliile de mediu exclusiv pe plan intern, în instanțele naționale și europene.

Lobby-ul din spate

Mai multe organizații independente de monitorizare a lobby-ului, inclusiv Corporate Europe Observatory și Friends of the Earth Europe, au susținut că industria minieră și marile companii consumatoare de materii prime au exercitat o influență semnificativă asupra elaborării Regulamentului european privind materiile prime critice (CRMA).

Potrivit acestora, unele dintre cererile formulate de industrie – precum accelerarea procedurilor de autorizare și statutul privilegiat acordat proiectelor strategice – au fost preluate în textul legislativ, ceea ce ar putea slăbi în practică anumite garanții de mediu.

O altă investigație realizată de Corporate Europe Observatory și Observatoire des Multinationales a argumentat că procesul legislativ a fost influențat nu doar de industria minieră, ci și de sectoarele aerospațial și de apărare, care au făcut lobby pentru includerea unor materiale precum aluminiul și titanul pe listele de materii prime strategice.

Analizele independente (naționale și internaționale ca și cele menționate mai sus) au demonstrat că acest cadru legislativ european a fost creat sub influența directă a grupurilor de lobby internaționale pro-minerit. Această lege cu dedicație (CRMA) a fost concepută special pentru a servi interesele marilor corporații extractive, oferindu-le un instrument legal prin care să poată trece peste legislația de mediu națională și să își impună proiectele comerciale sub masca unei false urgențe ecologice global.

Prin urmare, noul regulament european privind materiile prime critice nu reprezintă altceva decât o însumare politică neasumată direct a situației.

La nivel local, autoritățile preiau mecanic aceste narațiuni europene și invocă scenarii nerealiste legate de crearea a mii de locuri de muncă și de datoria de a sprijini nevoile industriale ale Uniunii Europene. Din fericire pentru comunitățile afectate, reprezentanții instituțiilor locale nu înțeleg în profunzime mecanismele acestor reglementări și nici cum să le aplice eficient în avantajul lor, atenția și eforturile acestora fiind concentrate mai degrabă pe obținerea de beneficii politice (vezi cazul legii exproprierilor) și favoruri politice din gestionarea contractelor.

În acest context, opoziția fermă a comunităților locale, susținută de organizațiile neguvernamentale, are o dublă miză care depășește granițele geografice ale proiectului. Lupta cetățenilor nu se limitează doar la eliminarea corupției locale și a structurilor de tip mafiot din administrație, ci reprezintă o bătălie directă împotriva lobby-ului corporatist internațional. Prin contestarea proiectului, cum este și cazul Curții de Apel Cluj, societatea civilă reușește să demaște rețelele de influență care încearcă să sacrifice drepturile fundamentale ale oamenilor și integritatea naturii pentru profitul unor entități private străine.

Nota redacției: Autoarea articolului, Viorica Bold, corespondentă PressHUB la Cluj, este președinta Asociației Ecourovinabucureșci, organizație care asigură reprezentarea juridică și socială a comunității locale în raport cu impactul proiectelor miniere din zonă.

spot_imgspot_img
Viorica Bold
Viorica Bold
Viorica Bold este specialistă în filologie și științe politice, doctor în estetică și teoria literaturii, și o voce activă în jurnalismul civic și activismul de mediu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related