Mii de magistrați anchetați de DNA – așa sună minciuna repetată obsesiv de cei care nu vor ca Direcția Națională Anticorupție să recâștige competența de a ancheta judecători și procurori. Realitatea, scoasă la iveală chiar din răspunsul Parchetului General, e alta: numărul plângerilor împotriva magistraților nu a scăzut după desființarea SIIJ, ci a crescut considerabil, în timp ce condamnările definitive lipsesc cu desăvârșire.
Din lista neagră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care cuprinde publicații, autori și ONG-uri critice față de sistemul judiciar, paragraful 94 a avut un succes aparte, fiind distribuit de influenceri și politicieni extremiști și de avocați ai partidelor ultranaționaliste. Din document aflăm că, în 4 ani, „au fost vizați de cercetări penale peste 1900 de judecători”.
Față de această afirmație se cuvin câteva precizări necesare.
În 2018, Inspecția Judiciară a întocmit un raport privind numărul de dosare deschise de DNA împotriva judecătorilor. Raportul a fost aprobat de CSM un an mai târziu și viza cauzele înregistrate în perioada 2014–2018.
Ce a descoperit IJ și ce a aprobat CSM
IJ a ajuns la concluzia că, în cei 4 ani, DNA a deschis 1.459 de dosare care i-au vizat pe 845 de procurori, 163 fiind sesizări din oficiu, iar 1.296 de dosare fiind înregistrate ca urmare a plângerilor/denunțurilor unor persoane fizice sau juridice.
În același interval de 4 ani, la DNA au fost înregistrate 1.443 de dosare privind judecători, dintre care 1.208 au fost soluționate, iar 235 nu fuseseră soluționate la data de 30 iulie 2018. Dintre acestea, 1.368 de dosare s-au constituit ca urmare a unor plângeri/denunțuri ale persoanelor fizice și juridice. În total, au fost vizați 1.962 de judecători.
Așadar, în total, în 4 ani, au fost înregistrate 2.902 de „dosare” cu magistrați.
Rolul SIIJ
În octombrie 2018 a devenit operațională SIIJ, așa-numita secție specială care are dreptul să ancheteze judecători și procurori. Aceasta a funcționat prost până în 2022, moment în care a fost înființată o altă structură, a procurorilor desemnați să ancheteze magistrați — structură care funcționează și mai prost decât fosta SIIJ.
În aceste condiții, am întrebat Parchetul General, în subordinea căruia se află acești procurori aleși de CSM pentru a ancheta magistrați, inclusiv membri ai CSM, câte dosare cu magistrați au fost înregistrate și câte au fost soluționate în 4 ani, respectiv în perioada 2021–2025.
Din document aflăm că, în anul 2021, au fost soluționate 643 de dosare, a fost întocmit 1 rechizitoriu, iar în 642 de cauze s-a dispus clasarea. „Pentru perioada 2022–2025, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), pe rolul Secției de Urmărire Penală a existat un total de 4.235 de cauze înregistrate (3.307 cauze preluate de la fosta SIIJ și 928 de cauze noi, care nu fuseseră înregistrate la SIIJ). Din totalul menționat, până la data de 31.12.2025, s-au soluționat 3.846 de cauze”, se arată în răspunsul PG.
„De asemenea, pentru perioada 2022–2025 (de la intrarea în vigoare a Legii nr. 49/2022), pe rolul celor 15 parchete de pe lângă curțile de apel din țară (Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu-Mureș, Timișoara) s-a înregistrat un total de 12.601 de dosare (8.047 de cauze preluate de la fosta SIIJ și 4.554 de cauze noi, care nu fuseseră înregistrate la SIIJ), din care, până la data de 31.12.2025, s-au soluționat 8.918 de cauze”, se mai arată în document.
Astfel, este devoalată minciuna cu miile de magistrați „anchetați” abuziv de către DNA.
Citește și: De la sala de judecată la dezbaterea politică. Magistrații care nu mai disting rolurile
Mii de plângeri împotriva judecătorilor și procurorilor
Trebuie precizat că nu este vorba despre magistrați cercetați, așa cum susține propaganda care nu dorește revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA, ci despre dosare constituite în urma unor plângeri făcute împotriva magistraților. În plus, observăm că numărul acestor plângeri împotriva magistraților nu a scăzut — dimpotrivă, a crescut exponențial. Dacă în perioada 2014–2018 au existat la DNA 2.902 de dosare cu magistrați, în numai trei ani, 2022–2025, avem 4.554 de cauze noi privind plângeri împotriva procurorilor și judecătorilor.
Eficiența acestor structuri de parchet se vede din numărul de magistrați condamnați. Potrivit statisticilor oficiale, până în 2018, DNA a trimis în judecată aproximativ 160 de procurori și judecători pentru fapte de corupție, majoritatea dintre aceștia fiind condamnați.
În 3 ani de existență, SIIJ a întocmit 3 rechizitorii și niciun magistrat nu a fost condamnat definitiv. Nici de la desființarea secției, din 2022, procurorii desemnați să ancheteze magistrați nu au obținut nicio condamnare definitivă. Astfel, ca prin minune, corupția din magistratură a dispărut odată cu scoaterea DNA din schema de anchetă și înlocuirea sa cu procurori obedienți față de plenul CSM, cel care îi numește în funcție.
(FOTO: Pixabay.com)
