Ce efecte negative poate avea creșterea PIB-ului. Unde este minciuna

Data:

Ce efecte negative poate avea creșterea PIB-ului. Specialiștii avertizează că, în ciuda laudelor Guvernului, nu este neapărat o veste bună creșterea Produsului Intern Brut, atâta timp cât cresc și cheltuielile, iar datoria publică se amplifică.

Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie la Universitatea Româno-Americană, a explicat pentru PRESShub care sunt principalele direcții în care se distribuie PIB-ul oricărei țări.

„Produsul Intern Brut se distribuie către consum, investiții, cheltuieli publice și exportul net. Dar acestea sunt destinații ale PIB-ului, nu sunt factorii determinați ai PIB-ului.

Tot timpul auzim discuții despre cum PIB-ul crește pe baza consumului. În schimb, cheltuielile publice nu ne arată cum se creează PIB-ul, ci, de fapt, ne arată cum este consumat produsul intern brut”, a menționat expertul.

Citește și: Cine sunt candidații pentru Primăria Sectorului 3 și ce averi au

Creșterea PIB-ului, în beneficiul mai ales al angajaților statului

Bogdan Glăvan a menționat că, în acest moment, o mare parte din resursele financiare ale țării se îndreaptă către stat.

„În economie, lucrurile sunt într-o continuă circularitate. Banii cheltuiți de unii înseamnă veniturile altora, care mai departe cheltuie la rândul lor, ceea ce înseamnă venituri pentru alți oameni, care și ei cheltuie, ceea ce finalmente înseamnă venituri și pentru primii oameni.

Bogdan Glăvan
Bogdan Glăvan

În prezent, pare că pierdem din vedere de unde începe și unde se termină această spirală și nu vedem decât niște creșteri simultane.

Crește consumul, cresc cheltuielile publice, crește și PIB-ul. Doar că noi nu mai vedem relația de cauzalitate.

Creșterea cheltuielilor publice ne arată, de fapt, ce facem noi cu bani, cum se consumă PIB-ul, ce facem noi cu resursele. Și se vede că noi dedicăm statului o parte mai mare decât în ultimii ani”, a menționat profesorul de economie pentru PRESShub.

Citește și: Merită să iubim Bucureștiul: capitala cărților bune la Bookfest

Deficitul crește odată cu salariile

Bogdan Glăvan a explicat și cum este posibil ca Guvernul să crească salariale și pensiile, în condițiile în care deficitul bugetar din România se accentuează.

„Nu costă nimic să scrii niște cifre într-un excel, să anunți că mai faci un împrumut. Se fac din pix.

Aici este o altă chestiune care nu se înțelege, în general. deficitul bugetar este suportat de generațiile următoare.

Dar suferă, de fapt, și generațiile actuale, prin mecanismul creșterii dobânzilor și al împiedicării accesului la credit al sectorului privat.

Suferă actualii actori de pe piață, companiile private, cetățenii care găsesc că este mai dificil să se împrumute, deoarece statul a făcut-o înaintea lor.

În consecință, producția sectorului privat rămâne mai mică, prețurile rămân mai mari și deci toată lumea din societate, de la primul copil până la ultimul pensionar, plătește de fapt curent ceastă îndatorare a sectorului public”, a explicat Bogdan Glăvan.

Ce efecte negative poate avea creșterea PIB-ului

Potrivit profesorului, creșterea economică din România din acest moment este rezultatul a unor factori precum împrumuturile făcute de Guvern și banii europeni care intră în țară.

„Creșterea s-a făcut prin deficit, deci nu este de mirare că avem această creștere economică mare.

În plus, în România intră foarte mulți bani europeni.

Banii europeni, când sunt cheltuiți, înseamnă demararea unor proiecte. Înseamnă faptul că unor oameni le cresc veniturile, pot să cheltuiască mai mult, deci per ansamblu se produce mai mult. Asta este un factor.

Alt factor este acela că guvernul fie tipărește bani, fie se împrumută. Dar, sub aparența unei creșteri economice, de fapt ia de la toată lumea fără să simtă și fără să spună acest lucru”, a avertizat Bogdan Glăvan, în discuția cu PRESShub.

Creșterea economică este surprinzătoare

Adrian Negrescu, analist economic, a arătat, pentru PRESShub, că i se pare surprinzătoare această creștere economică care, din punctul lui de vedere, reprezintă mai mult o stagnare.

„Anunțul Institutului Național de Statistică privind creșterea economică din primul trimestru a acestui an este una cel puțin suspectă, atât ca dimensiune, cât și ca moment al lansării.

În primul rând, INS ne anunță o creștere de 0,5% față de luna anterioară și de 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sunt foarte curios cum au ajuns la această creștere economică atât de firavă, care arată mai degrabă ca o stagnare economică, în condițiile în care toate elemente care susțin creșterea economică, de la producția industrială la consum, la cheltuielile statului, toate au fost sub semnul întrebării în primul trimestru.

Sper să nu fi fost doar o înșiruire din pix a unor cifre menite să evite o potențială recesiune tehnică.

Să nu uităm că anul trecut, în ultimul trimestru am avut scădere economică, iar dacă și în acest prim trimestru din 2024 economia scădea, trebuia recunoscută perioada de recesiune.

Cum ar fi fost ca în an electoral politicienii să marcheze un record nedorit, o recesiune tehnică chiar în pragul alegerilor”, a menționat Adrian Negrescu.

Alegerile, presiune asupra bugetului de stat

Analistul economic a explicat și că cele patru runde de alegeri din acest an pot să genereze o presiune și mai mare asupra bugetului de stat, în principal, pentru că politicienii nu-și permit să piardă din electorat.

„Suntem într-un an electoral în care, pentru că nu au luat măsuri la timp, se trezesc, din păcate, cu spatele la zid, pentru că nu au votat și adoptat legea salarizării unitare, de exemplu, anul trecut, în iunie, așa cum este prevăzut în PNRR.

Adrian Negrescu
Adrian Negrescu

Acum se trezesc cu «șantajul» angajaților de la stat, care bineînțeles că au înțeles că în an electoral pot solicita orice, pot face orice protest, iar guvernul va plăti până la urmă de teamă să nu piardă din punct de vedere electoral.

E un șantaj al sindicatelor, dar este și un șantaj pe bună dreptate.

Pentru că, să nu uităm, România se confruntă cu cea mai amplă inflație din Uniunea Europeană, cu cele mai mare creșteri de prețuri din Uniunea Europeană și inclusiv angajații statului resimt scăderea puterii de cumpărare.

De ce cheltuie statul mai mult? Pentru că, din păcate, cheltuielile cu salariile continuă să crească.

Am ajuns ca o treime din taxe și impozite să le dăm pe salariile bugetarilor.

Salariile bugetarilor s-au dublat ca volum față de acum 5 ani și avem cei mai mulți bugetari raportat la populație din Uniunea Europeană”, a precizat Adrian Negrescu, pentru PRESShub.

Citește și: Românca închisă în China se stinge în indiferența autorităților române. „Cum să rămâi indiferent știind că i-au căzut dinții din gură din pricina inaniției?”

Volum financiar de 10 miliarde

Prin urmare, împrumuturile publice sunt singura variantă pe care o are statul român pentru a putea susține toate creșterile salariale și ale pensiilor.

„În condițiile în care promiți în stânga și în dreapta creșteri salariale, creșteri de pensie, atenție, urmează creșterea pensiilor de la 1 septembrie, un volum financiar de vreo 10 miliarde de lei, trebuie să faci de undeva rost de bani și să faci cheltuieli.

Din păcate, mare parte din banii aceștia pe care noi îi vom cheltui pentru creșterea salariilor și a pensiilor vor fi împrumutați, iar datoria publică probabil va trece, așa cum spune și Comisia Europeană, de 53% din Produsul Intern Brut, ceea ce reprezintă un nivel alarmant pentru sănătatea economică a României”, a menționat Adrian Negrescu.

Citește și: Extrema dreaptă, oficial sub controlul serviciilor statului. Se întâmplă în Germania

Ce efecte negative poate avea creșterea PIB-ului și care este soluția

Soluțiile identificate de analistul economic pentru remedierea acestei situații privesc reducerea anumitor cheltuieli, dar și combaterea evaziunii fiscale.

„În momentul de față, singura soluție este să reduci puternic cheltuielile cu bunuri și servicii, care și ele cresc, din păcate, în primul trimestru, să strângi cureaua acolo unde poți, să ceri să faci față solicitărilor sindicale de creșteri de salarii și să încerci să treci cu bine de anul 2024.

Din 2025, din păcate, soluția, așa cum ne spune și guvernatorul Mugur Isărescu, va fi o restructurare semnificativă a cheltuielilor publice, adică o reducere a cheltuielilor statului și, din păcate, o creștere a taxelor.

Nu vom scăpa de creșterea taxelor la cum arată, din păcate, situația în momentul de față.

Mai există o soluție, dar pe care văd că politicienii o evită: reducerea evaziunii fiscale, evaluată inclusiv de ministrul Câciu în mai undeva la nivel de 35-40 de miliarde de euro în fiecare an”, a încheiat Adrian Negrescu.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

[td_block_11 custom_title="Related Article" limit="1" post_ids="328426"]
spot_imgspot_img
Bianca Iosef
Bianca Iosef
Bianca Iosef a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București în anul 2022. A început să lucreze ca jurnalist încă din timpul facultății și este interesată să evolueze cât mai mult în acest domeniu.
1 COMENTARIU
  1. Ne-ar trebui lideri de talia domnilor Glăvan sau Negrescu. Din nefericire politica românească este mult prea murdară pentru astfel de spirite și de caractere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Încrederea în presă românească, cea mai scăzută din ultimii ani. Topul încrederii, surprinzător

Încrederea în presă românească este printre cele mai scăzute...

Cum a reușit Nicu Ștefănuță. Momentele cheie ale campaniei de succes a unui candidat independent

Cum a reușit Nicu Ștefănuță să fie primul candidat...

Lucian Bode a pierdut al doilea proces prin care încerca să scape de decizia de plagiat

Lucian Bode a pierdut, definitiv, cel de-al doilea proces...

13 persoane arestate pentru trafic de droguri de risc și mare risc

13 persoane arestate pentru trafic de droguri de risc...