Vineri, 2 octombrie, Siegfried Mureșan a anunțat o dezbatere la București despre politica de coeziune și, în general, „bătălia” pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Evenimentul va avea loc la Hotelul Radisson Blu, sala Atlas I Ballroom, Calea Victoriei nr. 63–81, sectorul 1, București, începând cu ora 09:30.
La eveniment vor participa europarlamentari ai Grupului PPE, reprezentanți ai Comitetului European al Regiunilor, aleși locali și reprezentanți ai autorităților din România, dar și reprezentanți ai societății civile.
De la ora 11:30 sunt programate declarații de presă susținute de vicepreședintele Grupului PPE, Siegfried Mureșan, și de președinta Grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor, Sari Rautio.
Politica de coeziune este instrumentul european prin intermediul căruia România primește cele mai multe fonduri europene nerambursabile din bugetul Uniunii Europene. În exercițiul financiar 2021–2027, România are alocate peste 30 de miliarde de euro prin politica de coeziune.
Agenda completă a evenimentului:
09:30–09:50 – Deschiderea evenimentului și discursuri de bun venit
• Siegfried Mureșan, deputat european, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru buget și politici structurale
• Daniel Buda, deputat european, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European (AGRI), șeful delegației române din Grupul PPE (PNL)
• Iuliu Winkler, deputat european, șeful delegației române din Grupul PPE (UDMR)
09:50–10:00 – Intervenție specială prin mesaj video
• Ilie Bolojan, prim-ministru interimar al României și președintele Partidului Național Liberal
10:00–11:15 – Panelul I: Care este viitorul Politicii de coeziune a Uniunii Europene? Un răspuns modern la provocările actuale
Moderator:
• Andrey Novakov, deputat european, coordonatorul Grupului PPE în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI)
Vorbitori:
• Sari Rautio, președinta Grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor
• Ciprian Ciucu, primarul municipiului București, membru al Grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor
• Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, membră a Grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor
• Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului României
11:15–11:30 – Pauză de cafea
11:30–11:45 – Declarații de presă
• Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE
• Sari Rautio, președinta Grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor
11:45–13:00 – Panelul II: Uniunea Europeană și regiunile sale – avem în continuare nevoie de un parteneriat puternic
Moderator:
• Herbert Dorfmann, deputat european, coordonatorul Grupului PPE în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI)
Vorbitori:
• Nataša Mikuš-Žigman, ministra dezvoltării regionale și fondurilor europene din Croația
• Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, membru al Grupului PPE din Comitetul European al Regiunilor
• Kostas Bakoyannis, președintele Comisiei ENVE a Comitetului European al Regiunilor, liderul opoziției în Consiliul Local și fost primar al Atenei
• Orsolya-Mária Kövér, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România
Dezbatere deschisă
13:00–13:10 – Concluzii
• Siegfried Mureșan, deputat european, vicepreședinte al Grupului PPE responsabil pentru buget și politici structurale
Siegfried Mureșan este mai mult decât vicepreședinte al PPE (Partidul Popular European) și al fracțiunii parlamentare populare (cea mai mare din Parlamentul European): este co-raportorul Parlamentului European pe bugetul multianual al Uniunii Europene pe 2028–2034 (MFF) – în negociere acum – alături de social-democrata Carla Tavares.
Așa că ar putea reveni la Bruxelles/Strasbourg într-un moment, sau mai bine spus, încă un moment crucial al negocierilor.
Parlamentul European și Consiliul UE sunt supuse presiunilor pentru a finaliza negocierile înainte ca alegerile din Franța, Italia, Spania și Polonia, programate în 2027, să riște să perturbe discuțiile și să întârzie alocarea fondurilor.
Bugetul multianual negociat de țările membre = Consiliul European
Statele membre ale Uniunii Europene se pregătesc pentru ca următoarea propunere privind bugetul multianual al blocului comunitar să includă reduceri de cheltuieli de peste 100 de miliarde de euro. Germania și alte state care contribuie mai mult la buget cer diminuarea semnificativă a proiectului Comisiei Europene, în timp ce 17 țări, printre care Italia, Spania și Polonia, se opun reducerilor și cer menținerea unui buget mai mare.
Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene se pregătesc pentru ca următoarea propunere privind bugetul multianual al blocului comunitar să prevadă reduceri de cheltuieli de peste 100 de miliarde de euro, au declarat pentru Politico patru diplomați europeni familiarizați cu discuțiile.
Unele țări se tem că finanțarea pentru proiectele lor prioritare, inclusiv subvențiile pentru fermieri și fondurile pentru regiunile mai puțin dezvoltate, va fi redusă de președinția irlandeză a Consiliului UE, care urmează să prezinte săptămâna viitoare un document de negociere cu noi cifre.
Cu trei luni înaintea termenului informal pentru încheierea negocierilor, statele membre sunt încă departe de un acord.
Germania și grupul statelor care susțin reducerea cheltuielilor, condus de Berlin, au cerut marți o reducere de câteva sute de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene, de aproape 2.000 de miliarde de euro.
„Dacă documentul irlandez de negociere privind viitorul buget urmează să constituie baza pentru discuțiile viitoare, acesta trebuie să stabilească un volum total care poate fi finanțat în mod realist de cei care suportă principala povară financiară”, au scris liderii Germaniei, Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei, Suediei și Finlandei într-o scrisoare adresată premierului irlandez Micheál Martin.
Prietenii coeziunii
O astfel de reducere este respinsă de un grup de 17 țări, cunoscut sub numele de „Prietenii Coeziunii”, din care face parte și România, alături de Italia, Spania și Polonia.
Grupul pregătește o declarație comună prin care să avertizeze asupra eventualelor reduceri și să răspundă scrisorii trimise de Berlin și aliații săi.
„Mă aștept să existe reduceri care îi vor nemulțumi pe Prietenii Coeziunii”, a declarat unul dintre diplomați.
În calitate de mediator neutru al discuțiilor, Irlanda nu și-a dezvăluit public intențiile. „Nici măcar nu am ajuns la discuții despre reduceri sau majorări”, a declarat săptămâna trecută ministrul irlandez pentru Europa, Thomas Byrne.
Blocajul Parlamentului European
Negocierile paralele din Parlamentul European reprezintă o altă problemă pentru discuțiile privind viitorul buget. Acestea riscă să fie întârziate de disputele privind competențele și de conflictele politice dintre diferitele grupuri parlamentare.
„Suntem atât de în urmă încât, dacă vom continua în același ritm, nu vom avea nici măcar o poziție a Parlamentului până la sfârșitul anului viitor”, a declarat pentru Politico Damian Boeselager, unul dintre negociatorii Verzilor pentru buget.
„Trebuie să ne mișcăm rapid. În perspectiva alegerilor din Franța, bugetul UE ar putea deveni foarte vulnerabil dacă nu stabilim de acum limite clare”, a spus Boeselager.
Nimic nu-i simplu, totul este însă logic
La 28 aprilie 2026, Parlamentul European a adoptat un raport interimar privind MFF 2028–2034, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Raportorii au fost Siegfried Mureșan și Carla Tavares. Parlamentul European spune explicit că acest vot a stabilit mandatul Parlamentului pentru negocierile cu Consiliul.
PE are deja o poziție politică asupra dimensiunii și structurii viitorului buget, care prevede între alteleprotejarea finanțării pentru coeziune și agricultură dar și mai mulți bani pentru apărare, competitivitate, cercetare și alte priorități, noile priorități ale UE.
Citește și: La Bruxelles începe marea bătălie a bugetului: deschiderea a fost făcută de PE, care cere o creștere de 10%
Așa că există o convergență evidentă între poziția oficială a României în Consiliu și poziția lui Siegfried Mureșan în Parlament în privința unei anvelope bugetare consistente și a protejării coeziunii. Dar instituțional, cele două poziții sunt evident distincte: Mureșan negociază pentru Parlamentul European, în timp ce guvernul român trebuie să-și apere poziția în Consiliul European, prin reprezentantul permanent și guvern.
Următorul hop pentru PE
Parlamentul are o poziție politică de negociere dar până în noiembrie trebuie să-și formuleze opiniile asupra legislației sectoriale care pune în aplicare viitorul buget. Totul pentru a fi pregătit să înceapă negocierile cu guvernele cel târziu în ianuarie 2027.
Adoptarea bugetului multianual (MFF) este o procedură legislativă specială. Consiliul adoptă regulamentul MFF în unanimitate, după ce obține consimțământul Parlamentului. Deci Parlamentul nu poate decide singur dimensiunea bugetului, dar nici Consiliul nu poate adopta regulamentul MFF fără acordul Parlamentului.
(Sursa foto: Siegfried Mureșan / Facebook)
