„Și să înceapă jocurile foamei !”: în a doua zi a summitului UE de la Bruxelles, liderii europeni au discutat viitorul buget multianual 2028-2034, un dosar dificil și controversat. Cum au fost toate negocierile bugetare. Este vorba de aproape 2.000 de miliarde de euro.
Statele membre sunt de acord că UE trebuie să investească mai mult în apărare, energie și inovare și susțin simplificarea modului în care sunt distribuite fondurile europene. Însă întrebarea esențială rămâne fără răspuns: cât de mare va fi, de fapt, viitorul buget al Uniunii?
Comisia Europeană și Parlamentul European susțin un buget mai generos decât cel actual pentru a finanța noile priorități, precum apărarea, competitivitatea economică și securitatea energetică, fără a reduce semnificativ fondurile destinate agriculturii și regiunilor mai puțin dezvoltate.
Două tabere, două viziuni
De o parte se află așa-numiții „prieteni ai coeziunii”, un grup format în principal din state care primesc mai multe fonduri europene decât contribuie la bugetul UE și care susțin, în general, creșterea acestuia. Coordonat de România și Italia, din acest grup mai fac parte: Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.
De cealaltă parte sunt „statele frugale” – printre care Germania, Olanda și țările nordice – care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc și care cer limitarea cheltuielilor. Sunt și statele care garantează în acest moment fondurile europene SAFE pentru apărare, datorită ratingului AAA pe care îl au pe piețele financiare internaționale. Este ratingul care permite credite în condiții foarte avantajoase.
În încercarea de a apropia pozițiile, președinția cipriotă a Consiliului UE a propus săptămâna trecută reducerea bugetului de la 1.760 la 1.730 de miliarde de euro, fără a afecta fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională/coeziune.
Nici această concesie nu a reușit însă să deblocheze negocierile.
Premierul olandez Rob Jetten a respins categoric propunerea.
„Acest plan este pur și simplu inacceptabil și nu are nicio șansă să fie adoptat”, a declarat el.
La fel de critic a fost și cancelarul german Friedrich Merz.
„Propunerea aflată acum pe masă este clar prea mare. Un buget de 1.600 sau 1.700 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani nu poate fi justificat”, a spus Merz.
Poziția României: bancomatul de la Bruxelles
Obiectivul României, a declarat președintele Nicușor Dan la încheierea summitului de la Bruxelles, este „un buget multianual cât mai mare”, pentru că România este un net „primitor” de fonduri europene. Primul capitol, din cele patru, ale bugetului UE este și cel mai important pentru România pentru că include Politica Agricolă, alături de Coeziune.
În linii mari, strategia României și a țărilor din grupul „Prietenii coeziunii” este să ceară bugete cât mai mari pentru agricultură și regiuni/coeziune, cât mai multă putere de decizie la nivel național când vine vorba de stabilirea priorităților, cât mai puțin amestec din partea Bruxelles-ului, și cât mai multă flexibilitate când se stabilesc atât procentul contribuției europene la proiectele naționale, cât și datele până la care pot fi accesate diverse programe.
„Toată lumea este de acord cu ideea ca țările membre să aibă mai mare flexibilitatea în ați stabili prioritățile, mai ales când vine vorba de agricultură și coeziune, totul în cadrul bugetului multianual.
Interesul nostru, pe lângă un buget cât mai mare, este și o flexibilitate cât mai mare, și anume ca data limită până la care se pot accesa anumite fonduri să poată fi extinsă în funcție de realitățile de pe teren din fiecare țară.
Avansurile pe proiecte, dar și procentul de finanțare europene să fie cât mai mari”, a explicat Nicușor Dan la Bruxelles.
„Prietenii coeziunii” cer și o relaxare a prevederilor legate de mediu, mai precis să se ceară mai puțin la acest capitol, când UE finanțează anumite proiecte.
Irlanda preia negocierile
Misiunea de a găsi un compromis revine acum Irlandei, care va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a Consiliului UE.
Un nou set de propuneri de compromis urmează să fie prezentat liderilor europeni la summitul din octombrie de la Bruxelles, iar obiectivul oficial este încheierea unui acord până la sfârșitul anului.
Premierul irlandez Micheál Martin a admis însă că sarcina va fi extrem de dificilă.
„Țările care vor un buget mai mare și cele care cer reduceri sunt încă foarte departe unele de altele. Va fi foarte greu să găsim o formulă care să satisfacă toate cerințele”, a spus el, citat de EUobserver.
De unde să vină banii?
În fața blocajului, sunt discutate două soluții principale.
Prima ar fi amânarea rambursării împrumuturilor contractate de UE în timpul pandemiei de COVID-19, care ar costa aproximativ 150 de miliarde de euro în următoarea perioadă bugetară. Ideea este însă respinsă ferm de statele frugale.
A doua soluție vizează creșterea veniturilor proprii ale Uniunii.
În prezent, peste 70% din bugetul UE provine din contribuțiile statelor membre. Comisia Europeană propune însă noi surse de finanțare: venituri din piața europeană a carbonului, taxa pe importurile poluante, precum și noi contribuții aplicate deșeurilor electronice, produselor din tutun și companiilor cu cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro.
Potrivit estimărilor, aceste măsuri ar putea aduce aproximativ 58 de miliarde de euro anual.
Parlamentul European dorește să meargă și mai departe, propunând taxe suplimentare pentru marile companii din tehnologie, criptomonede și jocurile de noroc online, care ar putea genera încă 11 miliarde de euro pe an.
Orice nouă sursă de venit pentru UE trebuie aprobată în unanimitate de toate statele membre, iar aceste alternative nu au fost discutate la Bruxelles acum, în detaliu, după cum a precizat Nicușor Dan la conferința de presă.
În 2027 sunt programate alegeri importante în mai multe state membre, inclusiv în Franța, Italia și Polonia, iar acestea ar putea complica și mai mult negocierile dacă un acord nu este încheiat înainte.
(Sursa foto: European Union)
