Nuclearelectrica estimează că cele două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă vor fi repornite la 1 noiembrie 2026, potrivit propunerii de rectificare a bugetului companiei. Oprirea reactoarelor a dus la reducerea cu 41,5% a profitului brut estimat și la diminuarea veniturilor din vânzarea energiei electrice cu aproape un miliard de lei.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN) a publicat, pe 15 octombrie, o propunere de rectificare a bugetului pentru 2026, care ia în calcul reluarea activității ambelor reactoare de la Cernavodă începând cu 1 noiembrie. Documentul urmează să fie supus aprobării acționarilor.
Potrivit noilor estimări, profitul net al companiei ar urma să ajungă la aproximativ 1,18 miliarde de lei, față de circa 2,06 miliarde de lei prevăzute în bugetul aprobat inițial. Astfel, profitul net estimat scade cu aproape 900 de milioane de lei.
Profitul brut bugetat este redus cu 41,5%, până la aproximativ 1,4 miliarde de lei. Totodată, productivitatea muncii estimată pentru acest an scade cu 17,3% față de nivelul prevăzut inițial.
Aproape un miliard de lei pierdut din vânzarea energiei
Oprirea celor două unități nucleare a afectat semnificativ veniturile companiei. Conform documentului de rectificare, încasările estimate din vânzarea energiei electrice sunt mai mici cu aproximativ 991 de milioane de lei față de nivelul bugetat anterior.
În același timp, Nuclearelectrica a fost nevoită să suporte costuri suplimentare pentru achiziția de energie electrică de pe piață. Aceste cheltuieli au crescut cu aproximativ 261 de milioane de lei, anulând economiile obținute prin reducerea unor costuri de exploatare.
Oprirea reactoarelor a permis diminuarea cu aproximativ 149 de milioane de lei a unor cheltuieli directe, inclusiv cele pentru combustibilul nuclear, apa tehnologică și contribuția pentru dezafectare datorată Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive (ANDR). Reducerea acestor costuri nu a compensat însă pierderile generate de producția mai mică și de cumpărarea energiei din piață.
Compania a înregistrat și o creștere a veniturilor financiare, estimată la aproximativ 91,5 milioane de lei, în special pe fondul dobânzilor și al diferențelor de curs valutar. În schimb, cheltuielile financiare sunt estimate să crească cu aproape 9,9 milioane de lei.
Debitul scăzut al Dunării a dus la oprirea ambelor reactoare
Centrala nucleară de la Cernavodă are două unități de producție, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW. Atunci când funcționează la capacitate, acestea asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României.
În 2026, ambele reactoare au fost afectate de opriri, inclusiv din cauza problemelor legate de disponibilitatea apei necesare răcirii.
Unitatea 1 a fost oprită inițial pentru lucrări de mentenanță, în luna mai, și a revenit în Sistemul Energetic Național la începutul lunii iulie. Ulterior, pe 28 iulie, reactorul a fost oprit controlat din cauza debitului scăzut al Dunării.
Unitatea 2 a fost oprită în luna mai, timp de aproximativ 624 de ore, în urma unei defecțiuni la transformatorul de evacuare a puterii. După reluarea funcționării, reactorul a produs energie până pe 13 august, când a fost oprit controlat din cauza scăderii nivelului Dunării și a dificultăților privind asigurarea apei de răcire.
Oprirea ambelor unități a eliminat temporar din sistem o sursă importantă de energie electrică, iar deficitul de producție a trebuit compensat prin alte surse și prin achiziții de pe piață.
Bugetul de investiții, redus cu peste 100 de milioane de lei
Rectificarea bugetară propusă de Nuclearelectrica prevede și diminuarea cheltuielilor pentru investiții.
Programul de investiții scade de la aproximativ 3,47 miliarde de lei la 3,37 miliarde de lei, o reducere de circa 103,4 milioane de lei. Potrivit companiei, ajustarea este determinată în principal de revizuirea sumelor capitalizate în 2026 pentru retehnologizarea Unității 1, acestea fiind reduse cu 2,5% față de bugetul aprobat.
Cheltuielile de personal sunt, de asemenea, revizuite în scădere cu aproximativ 20,1 milioane de lei. Calculul include reducerea unor costuri aferente salariaților existenți, eliminarea contravalorii voucherelor de vacanță și fondurile necesare pentru cele 250 de poziții aprobate prin memorandum.
Nuclearelectrica estimează și o reducere de aproximativ 10,5 milioane de lei a cheltuielilor cu amortizarea, ca urmare a revizuirii planului de punere în funcțiune a unor active.
Repornirea de la 1 noiembrie este o ipoteză bugetară
Data de 1 noiembrie reprezintă premisa pe care Nuclearelectrica și-a construit estimările pentru ultimele două luni ale anului, nu o confirmare că reactoarele vor fi repornite efectiv în acea zi.
Compania precizează că estimarea veniturilor pornește de la ipoteza reluării activității ambelor unități nucleare, în timp ce cheltuielile de exploatare au fost calculate cu prudență.
Realizarea veniturilor prognozate depinde, așadar, de posibilitatea reconectării reactoarelor la rețea în intervalul luat în calcul. O nouă amânare a repornirii ar putea afecta suplimentar rezultatele financiare ale companiei pentru 2026.
