Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află la Bruxelles pentru a obține noi angajamente de sprijin militar și financiar din partea aliaților europeni, pe fondul incertitudinilor privind ajutorul american. În a doua zi a summitului UE, liderii europeni discută atât despre armele și fondurile necesare Ucrainei, cât și despre folosirea activelor rusești înghețate pentru a finanța apărarea țării.
În paralel, atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României au determinat NATO să convoace discuții de urgență privind securitatea în Marea Neagră.
Cine si cum sprijină Ucraina
Într-un moment critic pentru Ucraina, în care se pare că a pierdut mare parte din sprijinul militar american, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află la Bruxelles, pentru a obține de la aliații europeni mai mult ajutor.
UE a fost principalul susținător al Kievului de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022. Însă preocupările tot mai mari legate de prețurile energiei și blocajul negocierilor privind bugetul UE riscă să treacă în plan secundar războiul în care Ucraina luptă pentru supraviețuire.
Așa ajung Statele Unite si Rusia să se amestece, indirect, în „bătălia” pentru bugetul multianual al europenilor.
…și dacă cineva se îndoia
Reuters relatează că ordinul de restricționare a sistemului Starlink de comunicații prin satelit folosit de Ucraina pentru coordonarea operațiunilor militare și pilotarea dronelor a venit din interiorul Casei Albe, potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental informat cu privire la acest caz.
Oficialii au declarat că responsabili din cadrul Departamentului Apărării au primit un mesaj prin care li se comunica faptul că serviciul Starshield al companiei SpaceX, utilizat de armata ucraineană, trebuia să funcționeze cu restricții. Sursele, care au vorbit sub protecția anonimatului, nu au precizat cine din cadrul Casei Albe a luat decizia și nici cine a fost însărcinat să o pună în aplicare.
Pentagonul este principalul client al Starshield, versiunea destinată uzului militar a serviciului Starlink.
Oficialii ucraineni au declarat în această săptămână că terminalele Starlink de uz militar au încetat să funcționeze în Ucraina atunci când erau montate pe obiecte aflate în mișcare rapidă, afectând performanța dronelor ucrainene care folosesc conexiunea prin satelit pentru sistemele de ghidare în zbor deasupra teritoriului ucrainean.
Atacurile din Marea Neagră: fără articolele 4 sau 5 din Tratatul NATO
Amenințarea pe care războiul, ajuns în al patrulea an, o reprezintă pentru securitatea europeană a devenit și mai evidentă la summit după ce drone aeriene au lovit nave comerciale în apele teritoriale ale României sau în apropierea acestora, ceea ce a determinat organizarea unor discuții de urgență cu NATO.
„Sunt niște încercări ale Rusiei (… ) de a destabiliza societățile, de a descrește sprijinul pentru Ucraina și răspunsul nostru este: continuăm să sprijinim Ucraina’”, a declarant la Bruxelles președintele român Nicușor Dan, în timp ce Zelenski avertiza : „Cu toții, în Europa, vrem ca acest război să se încheie”.
„Pentru aceasta, sunt necesare semnale de forță — o presiune reală mai mare asupra Rusiei și mai mult sprijin pentru apărarea Ucrainei.”
Aliații din NATO vor organiza o reuniune de criză a Consiliului Nord-Atlantic, pentru a discuta cum să răspundă unei serii de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, a mai anunțat Nicușor Dan, în marja summitului UE, unde s-a întâlnit cu premierul bulgar, Rumen Radev, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
„Concluzia este, desigur, că toate atacurile hibride urmăresc să ne diminueze sprijinul pentru Ucraina. Vom continua să o sprijinim”, a adăugat președintele Dan.
Dan a precizat că „pentru moment” nu se discută activarea Articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă. Într-un interviu cu Politico, nu este luată în calcul în acest moment ca răspuns la atacuri.
România nu a solicitat nici activarea Articolului 4, care prevede consultări între aliați atunci când securitatea unui stat membru este amenințată, a mai spus el.
„NATO va continua să colaboreze îndeaproape cu aliații noștri din regiunea Mării Negre, adaptând, după caz, măsurile de descurajare și apărare”, a scris Rutte ulterior pe platforma X.
De unde bani pentru Ucraina
O idee care revine rapid în prim-plan este controversata propunere de a utiliza, într-o formă sau alta, sutele de miliarde de euro din activele financiare rusești înghețate și păstrate în bănci europene.
Cea mai mare parte a acestor active se află la depozitarul central Euroclear, cu sediul la Bruxelles. O tentativă anterioară de a confisca fondurile și de a le transfera direct Kievului a fost blocată de guvernul belgian, alături de alte țări care au avut un rol mai puțin vizibil, din cauza temerilor că ar putea fi vizate de acțiuni în justiție.
Suedia, Finlanda și Germania vor însă ca problema activelor să fie reanalizată. Potrivit unor oficiali din aceste țări, Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă evaluare detaliată a necesarului de finanțare al Ucrainei, precum și un document care să analizeze opțiunile de sprijin, inclusiv utilizarea activelor rusești.
La începutul summitului, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că le-a cerut insistent omologilor săi „să facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina să treacă peste iarnă și să continuăm să o sprijinim și anul viitor”.
Premierul belgian Bart De Wever, principalul opozant al unui acord privind activele, a avut joi discuții cu Zelenski, care i-a mulțumit pentru sprijinul acordat până acum de țara sa.
