Centrele mari de date din Uniunea Europeană vor putea fi comparate în funcție de consumul de energie și apă, după ce Comisia Europeană a adoptat un sistem comun de etichetare a performanței lor.
Primele etichete sunt prevăzute pentru 2027 și vor include, pe lângă eficiența energetică și utilizarea apei, informații despre sursele de energie, flexibilitatea oferită rețelei și posibilitatea de reutilizare a căldurii reziduale. Măsura vine în contextul extinderii rapide a infrastructurii pentru inteligență artificială, care ar putea face ca necesarul de electricitate al centrelor de date din UE să crească de la aproximativ 68 TWh în 2024 la 114 TWh în 2030.
Despre ce este vorba, concret
Sistemul vizează centrele mari, pornind de la pragul de 500 kW, și ar permite compararea performanțelor unor instalații similare. Potrivit anexelor regulamentului, eticheta va avea două clasificări de la A la G, una pentru eficiența energetică și alta pentru utilizarea apei. Acestea vor fi însoțite de informații despre sursele de energie, flexibilitatea oferită rețelei și pregătirea instalației pentru reutilizarea căldurii reziduale.
Textul adoptat de Comisie prevede generarea automată a etichetelor, pe baza datelor raportate de operatori, până la 15 august 2027 și apoi anual. Ele vor fi publice în baza europeană de date, iar operatorii vor trebui să le pună la dispoziția celor care le solicită. Centrele mai mici și cele care nu au intrat încă în funcțiune vor putea participa voluntar.
Etichetele adaugă o formă de prezentare comparabilă a datelor la obligațiile de monitorizare și raportare introduse prin Directiva privind eficiența energetică și prin sistemul european din 2024.
În explicațiile sale despre noua schemă, Comisia spune că urmărește să faciliteze comparațiile între centre din aceeași regiune și să stimuleze îmbunătățirea instalațiilor existente sau proiectarea unora mai eficiente. Publicarea performanțelor este un instrument de transparență; reducerile de consum vor depinde de intervențiile realizate de operatori.
Miza crește odată cu extinderea infrastructurii pentru inteligență artificială.
Potrivit estimărilor Agenției Internaționale a Energiei citate de Comisie, centrele de date au consumat aproximativ 68 TWh de electricitate în UE în 2024, iar consumul ar putea ajunge la 114 TWh în 2030, depășind 3% din cererea totală de electricitate a Uniunii. Diferența dintre cele două valori este de aproximativ 68%.
În paralel, UE urmărește triplarea capacității centrelor de date în următorii cinci până la șapte ani.
Problemele concrete
Extinderea poate accentua presiunea asupra rețelelor electrice și a resurselor de apă și poate crește emisiile, avertizează Comisia. De aceea, evaluarea urmărește și felul în care centrele interacționează cu sistemul energetic.
Instalațiile capabile să își adapteze consumul la condițiile rețelei pot contribui la stabilitatea acesteia și la integrarea unei cantități mai mari de energie din surse regenerabile, potrivit Comisiei, care vede aici și posibilitatea reducerii costului total al sistemului electric.
Reutilizarea căldurii este un alt exemplu. Comisia estimează că recuperarea a aproximativ jumătate din căldura reziduală a centrelor europene de date ar echivala cu necesarul total de încălzire pentru circa patru milioane de gospodării.
Este o estimare a potențialului, nu numărul locuințelor deja încălzite astfel. În plus, faptul că o instalație este pregătită să furnizeze căldură reziduală nu dovedește că aceasta este deja reutilizată.
Teresa Ribera, vicepreședintă executivă a Comisiei pentru o tranziție curată, justă și competitivă, a declarat în comunicat că „triplarea capacității centrelor noastre de date nu poate însemna triplarea presiunii asupra rețelelor, apei și facturilor noastre la energie”.
Comisia prezintă eficiența, flexibilitatea, producția suplimentară de energie curată și reutilizarea căldurii drept modalități de a limita efectele extinderii sectorului.
Soluții, mai puțin concrete
Clasele de eficiență vor trebui însă citite în context. Anexele prevăd explicații privind influența climei, a dimensiunii și a vechimii instalației, precum și compromisurile dintre consumul de energie și cel de apă. Aceeași performanță privind apa poate avea implicații diferite într-o regiune afectată de deficit de apă. Eticheta nu înlocuiește această evaluare locală.
Pentru standardele minime de performanță, Comisia a deschis o consultare publică și o cerere de contribuții, cu termen la 14 decembrie 2026. Propunerea legislativă este planificată pentru trimestrul al doilea din 2027, potrivit paginii DG ENER. Acest demers ar putea stabili cerințe de performanță, în timp ce regulamentul delegat adoptat acum organizează evaluarea și transparența.
Parlamentul European și Consiliul au două luni pentru examinarea regulamentului delegat. Pot formula obiecții, dar nu pot modifica textul în această procedură. Comisia prevede o primă revizuire a schemei până la sfârșitul lui 2028 și continuă discuțiile cu operatorii centrelor de date, operatorii de rețea, furnizorii de energie și autoritățile publice pentru un acord tripartit privind integrarea sustenabilă a centrelor în sistemul energetic.
Centrele de date și consumul de energie – date-cheie IEA
- Investiții în creștere: investițiile globale în centre de date s-au aproape dublat din 2022 și au ajuns la aproximativ 500 de miliarde de dolari în 2024.
- 1,5% din electricitatea lumii: centrele de date au consumat în 2024 circa 415 TWh, echivalentul a aproximativ 1,5% din consumul global de electricitate. SUA au reprezentat 45% din acest consum, China 25%, iar Europa 15%.
- IA accelerează creșterea: consumul de electricitate al centrelor de date a crescut în medie cu 12% pe an din 2017, de peste patru ori mai rapid decât consumul total de electricitate. Centrele specializate în inteligență artificială pot consuma la fel de multă energie ca unele fabrici mari consumatoare de electricitate, precum topitoriile de aluminiu.
- Consum de peste două ori mai mare până în 2030: IEA estimează că necesarul global de electricitate al centrelor de date va ajunge la aproximativ 945 TWh în 2030, mai mult decât consumul actual de electricitate al Japoniei. Până în 2035, în scenariul de bază al agenției, consumul ar putea ajunge la circa 1.200 TWh.
- SUA vor resimți cel mai puternic efectul: centrele de date ar putea reprezenta aproape jumătate din creșterea cererii de electricitate din SUA până în 2030. Până la sfârșitul deceniului, centrele de date ar urma să consume mai multă electricitate în SUA decât producția de aluminiu, oțel, ciment, produse chimice și toate celelalte industrii mari consumatoare de energie la un loc.
- Rețelele electrice sunt deja sub presiune: IEA estimează că, dacă problemele legate de rețele nu sunt rezolvate, aproximativ 20% dintre proiectele de centre de date planificate riscă să fie întârziate. Construirea unor noi linii de transport al energiei poate dura între patru și opt ani în economiile dezvoltate, iar timpul de așteptare pentru transformatoare și cabluri s-a dublat în ultimii trei ani.
- Regenerabilele și gazele naturale vor acoperi cea mai mare parte a necesarului suplimentar: aproximativ jumătate din creșterea globală a consumului centrelor de date până în 2035 ar urma să fie acoperită de surse regenerabile. Gazul natural și energia nucleară vor avea, de asemenea, un rol important. Primele reactoare modulare mici (SMR) sunt așteptate să intre în funcțiune în jurul anului 2030.
- Problema este mai importantă în economiile dezvoltate: la nivel global, centrele de date vor reprezenta aproximativ 10% din creșterea cererii de electricitate până în 2030. În economiile dezvoltate, unde consumul total de electricitate a stagnat în ultimele decenii, centrele de date ar putea reprezenta peste 20% din creșterea cererii.
- Unde sunt construite centrele contează: IEA indică drept soluții posibile amplasarea noilor centre de date în zone unde există deja suficientă capacitate de producție și de transport al energiei și utilizarea mai flexibilă a serverelor, a capacităților locale de producție și a sistemelor de stocare.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: Brett Sayles / Pexels.com)
