Consiliul Uniunii Europene a prelungit până la 29 aprilie 2027 regimul de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în acțiuni de destabilizare a Republica Moldova, invocând amenințările continue la adresa democrației, statului de drept, securității și independenței țării.
Noua decizie menține și actualizează sancțiunile pentru șapte persoane, printre care omul de afaceri si fost politician Ilan Șor (acuzat în devalizarea bancilor din R. Moldova, astăzi fugit la Moscova), oligarhul Vladimir Plahotniuc (condamnat la 19 ani închisoare, în prima instanță, tot pentru devalizarea bancilor din 2014) și Evghenia Guțul (fosta bașcană a autonomiei găgăuze, condamnată în prima instanță pentru implicare în finanțarea ilegală a fostului Partid Șor și aflată în detenție preventivă), pe care UE le acuză de finanțare ilegală a partidelor, propagandă pro-rusă, cumpărare de voturi și interferențe în procesele electorale din Republica Moldova.
Decizia modifică regimul instituit în 2023 și menține sancțiunile în contextul amenințărilor continue la adresa democrației, statului de drept, stabilității și securității Republicii Moldova.
Decizia PESC 2026/897 a fost adoptată la 21 aprilie 2026 și a intrat în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Consiliul afirmă că Uniunea Europeană rămâne fermă în sprijinul pentru reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a Republicii Moldova în fața activităților de destabilizare ale actorilor externi.
Citește și: Cum se vede Uniunea Europeană de la Chișinău
Cine și de ce pe lista de sancțiuni
Pe lângă prelungirea regimului de sancțiuni, Consiliul a actualizat informațiile privind șapte persoane deja incluse pe lista de măsuri restrictive. Este vorba despre Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Arina Corșicova, Maria Albot, Evghenia Guțul, Ilia Uzun și Alexei Lungu.
În cazul lui Ilan Șor (foto), Consiliul menționează implicarea în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și incitarea la violență împotriva opoziției politice. Documentul amintește că partidul Șor, înainte de a fi declarat neconstituțional în iunie 2023, a fost implicat în plata și instruirea unor persoane pentru provocarea de dezordine și tulburări în timpul protestelor din Republica Moldova.
Consiliul menționează și condamnarea lui Ilan Șor de către Curtea de Apel Chișinău, la 13 aprilie 2023, la 15 ani de închisoare pentru fraudă și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”, precum și confiscarea unor active în valoare de 254 milioane de euro.
Potrivit deciziei, fondurile provenite din această fraudă bancară de amploare și conexiunile cu oligarhi corupți și entități cu sediul la Moscova au fost și continuă să fie folosite pentru crearea artificială de instabilitate politică în Republica Moldova.
Consiliul afirmă că, după declararea partidului Șor ca neconstituțional, Ilan Șor a continuat să faciliteze influența rusă pe scena politică din Republica Moldova prin finanțarea ilegală a altor partide și încercări de mituire a politicienilor.
Documentul mai spune că, prin finanțarea cumpărării de voturi și a campaniilor de dezinformare, acesta a interferat cu alegerile prezidențiale din 2024, referendumul constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană și alegerile parlamentare din 2025.
Consiliul menționează și asociația neguvernamentală Evrazia, cu sediul în Rusia, și Blocul politic Victorie/Pobeda, prin care Ilan Șor ar promova narațiuni de propagandă rusă și ar coordona activități de finanțare menite să influențeze situația politică din Republica Moldova.
În cazul lui Vladimir Plahotniuc, Consiliul menționează mai multe proceduri penale în Republica Moldova legate de infracțiuni asociate cu delapidarea fondurilor publice și transferul lor ilegal în afara țării. Documentul amintește acuzațiile din dosarul „Frauda bancară”, ale cărui efecte economice continuă să afecteze Republica Moldova.
Consiliul afirmă că Plahotniuc este investigat și pentru mituirea fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon (procesul „kuliok”/sacoșa de bani) în schimbul unor favoruri politice. În document se precizează și că acesta a avut întâlniri cu Kremlinul pentru a obține sprijin în vederea interferenței în alegerile parlamentare din 2025 din Republica Moldova.
În cazul Arinei Corșicova, Consiliul indică rolul său în conducerea unor trusturi media din Republica Moldova, inclusiv unul care deținea posturile „Accent TV” și „Primul în Moldova”, ale căror licențe de difuzare au fost suspendate de autoritățile moldovene. Potrivit deciziei, aceste canale au diseminat informații incorecte despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și despre evenimente politice curente din Republica Moldova.
Consiliul afirmă că „Primul în Moldova” continuă să disemineze declarații false menite să destabilizeze ordinea constituțională a Republicii Moldova, deși și-a pierdut licența de difuzare TV. Documentul o descrie pe Corșicova drept asociată de lungă durată a lui Ilan Șor, inclusiv prin finanțarea campaniilor electorale ale acestuia în trecut.
Maria Albot este descrisă de Consiliu ca asociată de încredere a lui Ilan Șor, cu un rol de conducere în Fundația „Miron Șor” și implicată în dosarul „Frauda bancară”. Decizia spune că aceasta este implicată în operațiuni conduse de Ilan Șor pentru finanțarea propagandei coordonate, mobilizării și protestelor menite să destabilizeze Republica Moldova.
În cazul Evgheniei Guțul, fosta guvernatoare a Autonomiei Găgăuzia (astăzi în detenție preventivă), Consiliul menționează activitatea anterioară în partidul Șor, implicarea în finanțarea ilegală a acestuia și promovarea unor asociați ai lui Șor în Comitetul Executiv al Găgăuziei.
Documentul menționează și vizita sa oficială în Federația Rusă și întâlnirea cu Vladimir Putin, de la care ar fi cerut și primit asigurări de sprijin pentru drepturile, autoritatea și pozițiile Găgăuziei.
Consiliul afirmă că Evghenia Guțul promovează separatismul în Găgăuzia și legături strânse cu Federația Rusă, încercând să răstoarne ordinea constituțională și amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea țării.
Ilia Uzun, bașcanul interimar al Adunării Populare a Găgăuziei și vicepreședinte al Comitetului Executiv al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, este prezentat ca fiind asociat cu Ilan Șor și Evghenia Guțul. Consiliul spune că acesta a avut întâlniri cu Ilan Șor în Israel pentru a discuta implementarea în Găgăuzia a planurilor electorale ale Evgheniei Guțul.
După detenția Evgheniei Guțul în martie 2025, Ilia Uzun a acționat ca bașcan interimar al Găgăuziei și a declarat public că toate chestiunile privind funcționarea Comitetului Executiv sunt coordonate cu Evghenia Guțul prin avocații acesteia, deși legea Republicii Moldova nu prevede o astfel de procedură în cazul unui fost bașcan care nu își mai exercită atribuțiile.
Consiliul afirmă că Uzun este implicat în răspândirea propagandei ruse lansate de echipa lui Ilan Șor, a planificat, participat și condus demonstrații împotriva autorităților Republicii Moldova organizate de Ilan Șor sau de asociații acestuia și și-a exprimat public sprijinul pentru acțiunile lui Șor.
Alexei Lungu este menționat ca lider al partidului „Șansă”, descris drept unul dintre succesorii partidului Șor, scos în afara legii. Consiliul notează că, în aprilie 2024, Ilan Șor a lansat la Moscova Blocul politic Victorie/Pobeda, care unește succesorii partidului său, inclusiv „Șansă”. Lungu este considerat asociat atât cu Blocul Victorie/Pobeda, cât și cu Ilan Șor.
Eficiența sancțiunilor
Separat, Înaltul Reprezentant a emis, în numele UE, o declarație privind alinierea mai multor țări la această decizie a Consiliului. Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina au anunțat că se aliniază Deciziei PESC 2026/897.
Aceste țări vor asigura conformitatea politicilor lor naționale cu decizia Consiliului. Uniunea Europeană a luat act de acest angajament și l-a salutat.
Regimul de sancțiuni al UE privind acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova a fost instituit prin Decizia PESC 2023/891, adoptată de Consiliu la 28 aprilie 2023.
Prin Decizia PESC 2026/897, Consiliul a decis că, în urma revizuirii regimului și având în vedere amenințarea continuă la adresa democrației, statului de drept, stabilității și securității Republicii Moldova, măsurile restrictive trebuie reînnoite până la 29 aprilie 2027.
În practică…
Măsurile restrictive ale UE în astfel de regimuri includ, de regulă, înghețarea activelor persoanelor și entităților listate și interdicția de a le pune la dispoziție fonduri sau resurse economice. Pentru persoanele fizice, regimurile de sancțiuni pot include și restricții de călătorie.
(Foto: Captură video)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
